Autoritățile municipale susțin că în curând ar putea fi convocată Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău în vederea analizării situației în contextul pandemiei de COVID-19. Despre asta a anunțat șeful-adjunct al Direcției generală asistenţă socială și sănătate, Boris Gîlca.

Gîlca nu a precizat însă dacă la ședință ar urma să se discute despre relaxarea unor restricții sau impunerea altor noi.

Funcționarul a ținut să precizeze că numărul cazurilor noi de COVID-19 este în scădere în oraș, însă cu toate acestea, Chișinăul rămâne, în continuare, sub cod galben de alertă.

„Probabil așteptăm o nouă ședință a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și a celei municipale ca specialiștii să se pronunțe în continuare asupra celor măsuri care trebuie menținute sau alte măsuri implicate”, a declarat Gîlca.

Contactat telefonic de Realitatea.md, Boris Gîlca nu a fost de găsit la telefon pentru a obține mai multe detalii la acest subiect.

Amintim că, ultima dată, membrii Comisiei Extraordinare municipale de Sănătate Publică. s-au convocat în ședință în data de 27 mai, atunci când au decis ca portul măștilor de protecție în spațiile deschise nu mai sunt obligatorii.

Tot atunci s-a decis ca domeniul HORECA să revină la regimul de lucru obișnuit cu respectarea măsurilor anti-COVID, cu excepția cluburilor de noapte, organizarea discotecilor și karaoke.

„Organizarea evenimentelor va avea loc cu capacitatea de 50 de procente din locurile sălii. Teatrele și sălile de concerte revin la programul obișnuit cu păstrarea distanței între persoane de un metru și cu purtarea măștilor. Locurile de agrement și parcurile de distrații își reiau activitatea precum și târgurile tematice. Permiterea organizării activităților taberelor pe teritoriul municipiului Chișinău, și a competițiilor sportive. Evenimentele solemne dedicate ultimului sunet pe 31 mai, vor avea loc în aer liber cu prezența fizică și se permite participarea elevilor claselor a 4-a, a 9-a și a 12-a”, a declarat atunci Ion Ceban.

De asemenea, Ceban susținea că se permite la fel comasarea grupelor de copii și transferurile la alte grădinițe în contextul desfășurării lucrărilor de reparație în unele instituții.

#Chisinau #comisie #COVID-19 #pandemie #restrictii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.