Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Organizația Internațională pentru Migrație: Anul 2023 a fost cel mai sângeros din ultimul deceniu pentru migranţi

06 Mart. 2024, 22:02
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
06 Mart. 2024, 22:02 // În Lume //  Ursu Ana

Cel puțin 8.565 de vieți au fost pierdute pe drumurile migrației în întreaga lume în anul 2023, marcând cel mai sângeros an din ultimul deceniu, conform anunțului făcut de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), informează AFP miercuri.

„Numărul de persoane decedate în 2023 reprezintă o creștere tragică de 20% față de cel înregistrat în 2022, subliniind necesitatea de a acționa pentru a preveni alte pierderi de vieți omenești,”, a declarat agenția ONU într-un comunicat.

Cifra totală a migranților decedați anul trecut a depășit recordul anterior înregistrat în 2016, când 8.084 de migranți au murit. Potrivit OIM, căile sigure și legale de migrație rămân limitate, forțând sute de mii de persoane în fiecare an să-și încerce norocul în condiții periculoase. Traversarea Mediteranei rămâne cea mai periculoasă rută pentru migranți, cu cel puțin 3.129 de decese și dispariții înregistrate anul trecut.

Puțin peste jumătate dintre decesele din anul precedent au fost cauzate de înec, 9% de accidente de mașină și 7% de acte de violență. Proiectul Missing Migrants al OIM, creat în 2014, este o bază de date cu acces liber care înregistrează decesele și disparițiile migranților. De la implementare, au fost înregistrate peste 63.000 de cazuri la nivel global, însă numărul real este mult mai mare, dat fiind că migranții sunt adesea tentați să folosească rute izolate pentru a evita autoritățile, ceea ce face strângerea de date fiabile extrem de dificilă.

„În timp ce sărbătorim 10 ani de la înființarea proiectului Missing Migrants, ne amintim în primul rând de toate aceste vieți pierdute,” a declarat Ugochi Daniels, directorul general adjunct al OIM, conform comunicatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!