Moldindconbank a decis să lanseze campania socială „Securitate bancară și antifraudă”, pentru că nu putea ignora problemele existente în societate. Gândită și implementată într-un mod diferit de tot ceea ce a fost până acum în Republica Moldova, aceasta se bucură de o atenție și susținere deosebită, declară Andrei Leahu, directorul Departamentului de Marketing și PR al Moldindconbank, într-un interviu pentru newsmaker.md.

„Este o campanie unică, pentru că ieșim din tipare și vom continua să o facem, deoarece suntem diferiți. Desigur, în mare parte ne focusăm pe clienții noștri, dar fiind o bancă a poporului nu putem ignora unele probleme generale din societate. În cazul dat mai putin contează la care bancă se deservește clientul, pentru că noi îl vedem în calitate de cetățean, aflat într-o situație mai problematică. Credem că astfel putem contribui la minimizarea ratei fraudelor din domeniu”, a spus Andrei Leahu.

Directorul de Marketing și PR este convins că o comunicare calitativă este cea mai efectivă metodă de a preveni și a combate fraudele, precum și a informa consumatorii despre acestea: „De ce oamenii aduc banii în bancă și le dau unei persoane necunoscute la casierie? Pentru mine și majoritatea oamenilor răspunsul e simplu – încrederea, care este cel mai mare activ al unei bănci. De ce am decis să implementăm această campanie? Pentru că altfel nu lucrează. Tot ce s-a făcut până acum, inclusiv de banca noastră, nu a adus rezultatele dorite. Escrocii sunt creativi și pregătiți, iar domeniul bancar răspundea printr-o postare sau storys”.

În ce privește campania socială, Andrei Leahu a precizat că aceasta este susținută de instituții de stat și cele private.

„Am lansat un spot superb și în jurul lui am construit o campanie clară și transparentă. A fost o surpriză și pentru noi, pentru că alte acțiuni sociale generau mai puțin interes. În acest caz am devenit virali organic. Doar pe online spotul nostru a ajuns la 1 milion de vizualizări unice. Înțelegem că există segmente sociale expuse la fraude, care nu se regăsesc pe online, însă pentru ei avem difuzări la radio și TV. Este o problemă critică pentru Republica Moldova, însă nimeni nu a vorbit deschis despre aceasta, în special în domeniul bancar. Mulțumesc tututor celor care s-au aliniat campaniei noastre, ne-au auzit și au contribuit la răspândirea mesajelor noastre. Mulțumesc și colegilor din domeniul bancar care au susținut această campanie pe aria sa”, a menționat reprezentantul Moldindconbank.

El a specificat că cetățenii trebuie să fie vigilenți și să „gândească la rece”, atunci când primesc emailuri, SMS-uri sau apeluri de la persoane necunoscute, care le cer datele cardului, să acceseze linkuri sau le propun oferte atractive.

„Dacă clientul consideră că cardul său a fost compromis, atunci ar bine să sune la bancă și să-l blocheze. Recomand ca numărul de telefon al băncii să fie trecut în contactele din telefon. În cazul Moldindconbank numărul de telefon e simplu: 022 71 71 71. Suntem disponibil 24/7, fiind mereu alături”, a concluzionat Andrei Leahu.

Moldindconbank planifică să lanseze în acest an și a doua etapă a campaniei de informare privind fraudele bancare.

Interviul integral poate fi urmărit AICI!

Moldindconbank – mereu alături!

#Andrei Leahu #campanie de informare #Moldindconbank #Securitate bancara si antifrauda

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.