Foști angajați ai instituților de forță, inclusiv colonei în rezervă, ar fi fost angajați pentru a asigura schemele de finanțare ilegală a partidelor, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu și șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în cadrul conferinței de presă de joi, 7 martie.

„Cu regret, sunt foști angajați ai instituțiilor de forță, inclusiv, colonei în rezervă, foarte bine pregătiți în domeniile respective. Acești 5 milioane erau, o parte pentru acoperirea anumitor acțiuni legate de anumite datorii legate anterioare de proteste, dar o categorie a acestor bani aveau predestinația și pentru următoarele măsuri, și aici, remarc respectiv și pentru acțiunile care se pregăteau pentru ziua de ieri la București”, a menționat șeful IGP.

De asemenea, șeful IGP a mai adăugat că pe parcursul ultimei luni, au fost realizate o serie de măsuri care au demonstrat intențiile unor exponenți ai grupărilor criminale.

„Au fost identificate apartamente conspirative, unde se distribuiau bani în cantități mari, unde se distribuiau în plicuri pentru curieri care urmau ulterior să transmită aceste sume de bani în teritoriu. În apartament și în momentul reținerii persoanei care a fost vizată, a fost prinsă în flagrant cu 600.000 de lei. Suma totală ridicată de oamenii legii se ridică la peste 5 milioane jumătate de lei”, a mai menționat Cernăuțeanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#grupari criminale #Percheziții #politie

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.