Franța își reafirmă sprijinul său „de neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială” a Republicii Moldova. Șefa statului Maia Sandu a fost primită astăzi la Palatul Elysee pentru a încheia un acord de apărare între cele două state, potrivi

La o săptămână după apelul separatiştilor din Transnistria pentru „protecţie” Rusiei, care menţine 1.500 de militari în această regiune ce se învecinează cu Ucraina, Emmanuel Macron şi Maia Sandu au cerut Rusiei, într-un comunicat comun, „să îşi retragă forţele ilegal staţionate pe teritoriul moldovean”, potrivit Digi24.ro.

Franța s-a declarat gata „să contribuie, când va veni momentul, la o reglementare durabilă şi paşnică a acestui conflict” îngheţat din 1992, în epoca destrămării Uniunii Sovietice.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a reaprins tensiunile pe această fâşie de pământ de puţin peste 4.000 de kilometri pătraţi, la fel ca în Republica Moldova, „confruntată cu o intensificare a atacurilor hibride”, potrivit comunicatului.

Guvernul țării noastre este îngrijorat inclusiv în legătură cu un val de dezinformare odată cu apropierea scrutinului prezidenţial şi a referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prevăzute pentru la toamnă.

„Regimul de la Moscova încearcă să controleze ţara mea prin şantaj energetic, organizând manifestaţii, comiţând atacuri cibernetice (…) şi chiar punând la cale o lovitură de stat”, a declarat Maia Sandu în timpul unei conferinţe de presă alături de Macron.

„În faţa acestor tentative de ingerinţă care vizează în mod foarte clar să scindeze societatea moldavă (…), Franţa şi Uniunea Europeană sunt de partea voastră. Poporul moldovean poate fi mândru de lupta sa paşnică pentru libertate care reprezintă o provocare pentru Rusia lui Vladimir Putin”, a insistat Emmanuel Macron.

Acordul semnat ulterior de miniştrii apărării ai celor două state prevede, în special, „deschiderea în următoarele luni a unei misiuni de apărare permanentă la Chişinău”, a precizat Macron, adăugând că „aceasta este doar o primă etapă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În domeniul economic, cele două state au parafat „o foaie de parcurs bilaterală ce identifică proiecte de viitor de dezvoltat împreună”.

#Emmanuel Macron #Franta #Maia Sandu #vizită

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.