În jur de 60 de oficiali guvernamentali și ai Uniunii Europene, experți în securitatea alimentară, reprezentanți din industrie și câțiva jurnaliști au participat luna trecută la Bruxelles la simularea unui scenariu sumbru: situația în care Europa se va confrunta cu una dintre cele mai grave crize alimentare din istoria recentă, relatează Bloomberg.

Forța combinată a El Nino și La Nina a distrus recolta de soia din America Latină. Fermierii ruși și ucraineni se luptă unii cu alții. Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier pentru Europa, iar China caută cu disperare să importe grâne. Regiunea mediteraneeană arată aproape ca un deșert. Este anul 2024.

„Criza alimentară în Europa? Singura întrebare este când [va avea loc], dar ei nu ascultă”, spune o voce înregistrată. Publicul ascultă cu atenție. Coliziunea acestor evenimente dramatice nu a avut loc încă, dar simularea care a fost prezentată la Bruxelles este menită să îi ajute pe oficiali și experții din sectorul alimentar să propună politici care ar putea preveni un astfel de scenariu.

La câteva străzi depărtare de clădirea în stil Art Déco în care a avut loc întâlnirea, fermierii protestau tot mai vehement împotriva Uniunii Europene și perturbau aprovizionarea supermarketurilor.

Spațiul în care a fost prezentată simularea nu arăta deloc ca un buncăr sau un subsol securizat dintr-o zonă de război, dar imaginile derulate pe ecran cu secete, inundații și revolte de stradă acompaniate de muzica amenințătoare au dat un aură urgentă întregii prezentări. Faptul că în una dintre cele mai bine aprovizionate regiuni din lume se fac astfel de simulări arată că guvernele sunt din ce în ce mai îngrijorate de securitatea alimentară a țărilor europene.

În doar patru ani, mai multe șocuri au transformat felul în care hrana este cultivată, distribuită și consumată. Pandemia de coronavirus, invazia Rusiei în Ucraina și perturbarea căilor principale de transport au afectat lanțurile de aprovizionare și au dus la o explozie a prețurilor. Vremea extremă și imprevizibilă produce acum tot mai des probleme în agricultură. Oficialii au ajuns să nu se mai întrebe dacă o criză alimentară va avea loc, ci cu cât de multe crize s-ar putea confrunta Europa în același timp. Europa pare a fi într-o poziție de invidiat.

Este unul dintre cei mai mari furnizori de alimente – de la grâne la lactate, carne de porc și ulei de măsline – iar nivelul nesiguranței alimentare este cel mai scăzut. În medie, doar 14% din cheltuielile unei familii din Europa a mers înspre alimente în 2021, în comparație cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt.

Există, totuși, și vulnerabilități. Incidentele climatice și vremea extremă îi afectează cu regularitate pe fermieri, iar Europa a înregistrat pierderi economice de 50 de miliarde de euro în 2022. Prețul îngrășămintelor și al energiei necesare în agricultură au crescut enorm după declanșarea războiului din Ucraina.

Simularea continuă – este anul 2025, acum. Hoții încep să ia cu asalt supermarketurile, poliția nu mai face față revoltelor de stradă care se răspândesc în toate orașele europene, oamenii nu mai găsesc pește și carne la magazin, iar fermele de animale intră în faliment. Este Uniunea Europeană un vas care se scufundă, întreabă una dintre persoanele care apar în videoclip? Este vina „elitelor liberale”, spune altcineva. Pentru a găsi soluții, participanții s-au împărțit în grupuri în care fiecare persoană a primit un rol – de la un fermier care face lobby la nu membru de sindicat din sectorul alimentar.

În cadrul fiecărui grup, participanții au trebuit să elaboreze politici: de la gestionarea crizelor și dezvoltarea rezervelor de hrană până la furnizarea de alimente pentru cei mai vulnerabili. Alte subiecte aduse în discuție au fost bioterorismul, gestionarea dezinformării și pregătirea pentru răspândirea bolilor transmise de la animale – „o problemă uriașă care riscă să devină încă și mai mare”, potrivit lui Katja Svensson, consilier al Miniștrilor Consiliului Nordic. În realitate, puține guverne europene sunt pregătite să gestioneze viitoarele crize alimentare.

„Am trăit în criză în ultimii trei ani. Mai sunt multe lucruri de făcut la fiecare nivel. Crizele vor veni tot mai repede și mai tare”, a spus Chris Hegadorn, un fost diplomat american care a organizat evenimentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #criza alimentara #Europa

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.