Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Viorel Morari nu poate reveni „definitiv și irevocabil” la șefia Procuraturii Anticorupție

13 Mart. 2024, 18:30
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
13 Mart. 2024, 18:30 // Societate //  Elena Putregai

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat inadmisibil recursul depus de fostul șef al Procuraturii Anticorupție (PA) Viorel Morari privind încetarea raportului de serviciu. Încheierea a fost emisă miercuri, 13 martie curent, de către un complet de judecată format din președinta interimară a CSJ Stela Procopciuc și magistrații Diana Stănilă și Ion Malanciuc, scrie ZdG.md.

Completul de judecată al CSJ a menționat în încheirea emisă că recursul depus de Viorel Morari conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și în cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanţă şi Curtea de Apel Chişinău, „fiind apreciate corespunzător”.

„Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanţa a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate Curții de Apel Chişinău şi o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu”, au argumentat judecătorii CSJ.

Viorel Morari a contestat decizia din 19 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, din 18 aprilie 2022, privind anularea ordinului ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo de încetare a raporturilor de muncă începând cu 12 august 2021, în legătură cu neexprimarea unei opțiuni asupra altei funcții de procuror pe care să o ocupe după încetarea mandatului. Instanța de apel a emis o nouă decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale (PG) a R. Moldova și Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu.

Din februarie 2020, pe masa magistratei Ana Cucerescu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este dosarul penal în care Morari este acuzat de amestec în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală, următoarea ședință urmând să aibă loc la 8 aprilie. Dosarul a fost inițiat în urma unui denunț depus de un fost procuror anticorupție, care a spus că Morari i-ar fi cerut să falsifice probe într-un dosar penal care avea legătură cu Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat la 18 aprilie 2022 ordinul procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo din 12 august 2021 prin care fostul șef al PA, Viorel Morari, a fost demis din sistemul procuraturii. O hotărâre în acest sens a fost emisă atunci către magistratul Vitalie Ciumac de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

În 2021, PG anunța că prin ordinul procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu cu fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari.

La 23 ianuarie 2020, Viorel Morari a fost suspendat din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Atunci, la solicitarea procurorului general, CSP a admis demersul cu privire la suspendarea lui Viorel Morari din funcția de procuror-șef la Procuratura Anticorupție.

La 26 decembrie 2019, procurorul general Alexandr Stoianoglo, în temeiul a 2 acte de sesizare înregistrate la PG, a pornit urmărirea pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, bănuit în comiterea acestor fapte fiind Viorel Morari.

Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Ziarul de Gardă a scris și că dosarul „Vento”, în care erau vizați șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA) Viorel Morari și subalternul său, Roman Statnîi, a fost clasat. O ordonanță în acest sens a fost semnată pe 2 martie 2022, de către procurorul de caz, Vitalie Costișanu, din cadrul Procuraturii Combaterii Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!