Un nou raport comandat de Departamentul de Stat al SUA prezintă o imagine alarmantă a riscurilor „catastrofale” pentru securitatea națională pe care le prezintă inteligența artificială în evoluție rapidă, avertizând că guvernul federal nu mai are timp pentru a evita dezastrul.

Constatările s-au bazat pe interviuri cu peste 200 de persoane pe parcursul a mai bine de un an – inclusiv directori de top de la cele mai importante companii de inteligență artificială, cercetători în domeniul securității cibernetice, experți în arme de distrugere în masă și oficiali din cadrul guvernului în domeniul securității naționale.

Raportul, publicat săptămâna aceasta de Gladstone AI, afirmă categoric că cele mai avansate sisteme de inteligență artificială ar putea, în cel mai rău caz, „reprezenta o amenințare la nivel de extincție pentru specia umană”.

Avertismentul din raport este o altă atenționare că, deși potențialul IA continuă să captiveze investitorii și publicul, există și pericole reale.

„IA este deja o tehnologie care transformă economia. Ne-ar putea permite să vindecăm boli, să facem descoperiri științifice și să depășim provocări pe care le credeam odată insurmontabile. Dar ar putea aduce și riscuri serioase, inclusiv riscuri catastrofale, de care trebuie să fim conștienți. Iar un număr tot mai mare de dovezi inclusiv cercetări empirice și analize sugerează că, peste un anumit prag de capacitate, AI-urile ar putea deveni potențial incontrolabile. „, a declara Jeremie Harris, CEO și cofondator al Gladstone AI.

„Necesitate clară și urgentă” de a interveni

Cercetătorii avertizează asupra a două pericole centrale pe care le prezintă în general IA.

În primul rând, a declarat Gladstone AI, cele mai avansate sisteme de inteligență artificială ar putea fi transformate în arme pentru a provoca daune potențial ireversibile. În al doilea rând, raportul a afirmat că există preocupări private în cadrul laboratoarelor de inteligență artificială că, la un moment dat, acestea ar putea „pierde controlul” chiar asupra sistemelor pe care le dezvoltă, cu „consecințe potențial devastatoare pentru securitatea globală”.

Raportul Gladstone AI solicită noi măsuri dramatice menite să facă față acestei amenințări, printre care lansarea unei noi agenții de inteligență artificială, impunerea unor măsuri de protecție de reglementare „de urgență” și limitarea cantității de putere a calculatoarelor care pot fi folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială.

Concluziile se adaugă la o listă tot mai mare de avertismente privind riscurile existențiale pe care le prezintă inteligența artificială – inclusiv din partea unora dintre cele mai puternice figuri ale industriei.

Cum s-ar putea ca AI să se întoarcă împotriva oamenilor

Un document conex publicat de Gladstone AI avertizează că dezvoltarea AGI și a capacităților care se apropie de AGI „ar introduce riscuri catastrofale, cum nu s-a mai întâmplat niciodată în Statele Unite„, ajungând la „riscuri asemănătoare armelor de distrugere în masă” dacă și când acestea vor fi transformate în arme.

De exemplu, raportul a afirmat că sistemele de inteligență artificială ar putea fi folosite pentru a proiecta și implementa „atacuri cibernetice cu impact puternic, capabile să paralizeze infrastructura critică”.

„O simplă comandă verbală sau de tip: „Executați un atac cibernetic nedetectabil pentru a prăbuși rețeaua electrică nord-americană” ar putea produce un răspuns de o asemenea calitate încât să se dovedească catastrofal de eficient„, se arată în raport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre alte exemple care îi îngrijorează pe autori se numără campaniile de dezinformare „la scară masivă” alimentate de inteligența artificială care destabilizează societatea și erodează încrederea în instituții; aplicațiile robotizate cu arme, cum ar fi atacurile cu dronă de tip swam; manipularea psihologică; științele biologice și materiale cu arme; și sistemele de inteligență artificială care caută puterea, care sunt imposibil de controlat și care sunt potrivnice oamenilor.

„Cercetătorii se așteaptă ca sistemele de inteligență artificială suficient de avansate să acționeze în așa fel încât să împiedice ca ele însele să fie dezactivate„, se arată în raport, „deoarece, dacă un sistem de inteligență artificială este dezactivat, acesta nu poate lucra pentru a-și îndeplini obiectivul”.

#AI #cercetari #inteligenta artificala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.