Diplomaţia britanică a prezentat scuze publice luni pentru că a interzis recrutarea de persoane homosexuale până în 1991, o abordare „greşită” care a privat Regatul Unit de unele „dintre cele mai mari talente” ale sale, relatează AFP.

La 30 de ani după ridicarea acestei interdicţii, în iulie 1991, Philip Barton, subsecretar de stat permanent în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi şeful Serviciului Diplomatic, a prezentat scuze.

„Vreau să prezint scuze publice pentru această interdicţie şi pentru impactul pe care ea l-a avut asupra personalului nostru LGBT şi apropiaţilor săi, aici, în Marea Britanie, şi în străinătate”, a spus Philip Barton într-un mesaj către angajaţii corpului diplomatic.

Relaţiile între persoane de acelaşi sex au fost dezincriminate în 1967 în Marea Britanie. Însă interdicţia de a recruta persoane LGBT a fost luată de teama că ele sunt mai vulnerabile la şantaj decât heterosexualii.

Această temere a fost alimentată de mai multe scandaluri de spionaj, precum cel care l-a vizat pe John Vassall, un angajat gay al Ambasadei Marii Britanii la Moscova căruia i s-a întins o capcană de către sovietici.

Aceştia l-au şantajat şi l-au constrâns să transmită secrete către KGB. Arestat în 1962, el a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

„Din cauza acestei viziuni greşite, au fost întrerupte, scurtate sau oprite cariere înainte chiar de a fi putut începe”

„Interdicţia a fost introdusă deoarece exista percepţia că persoanele LGBT sunt mai expuse la şantaj decât heterosexualii şi, prin urmare, ele reprezintă un risc pentru securitate. Din cauza acestei viziuni greşite, au fost întrerupte, scurtate sau oprite cariere înainte chiar de a fi putut începe. Iar serviciul diplomatic a fost privat, fără niciun dubiu, de unele dintre cele mai mari talente din Regatul Unit”, a declarat Barton.

Ministrul de Externe, Dominic Raab, şi-a exprimat „recunoştinţa” pentru „diplomaţii LGBT britanici, foşti şi actuali, care reprezintă atât de strălucit ţara noastră şi promovează valorile noastre în lume”.

Aceste scuze publice survin cu o zi înaintea unei conferinţe a Coaliţiei Interguvernamentale pentru Egalitatea de Drepturi (ERC), co-organizată de Regatul Unit marţi şi miercuri.

În februarie, şeful serviciilor secrete britanice, Richard Moore, a prezentat de asemenea scuze publice pentru tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor homosexuale, care au fost de asemenea excluse din MI6 până în 1991.

#diplomatie #Marea Britanie #Regatul Unit

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.