Experții evaluează între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune, adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor douăzeci și șapte. Un impact considerat gestionabil, mai ales că statele membre ar avea beneficii în schimb, potrivit analizei Les Echos.

Cât ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și cât ar aduce în schimb? Aceste întrebări nu au fost încă abordate în detaliu de către cei douăzeci și șapte, întrucât aderarea la UE a țării aflate în război este departe. Unele think tank-uri pro-europene au început totuși să calculeze, iar rezultatele sunt adesea liniştitoare.

Cel mai recent, Institutul Bruegel estimează impactul net asupra bugetului european pe care l-ar avea aderarea Ucrainei dacă ar avea loc astăzi, la 19 miliarde de euro pe an. Comparativ cu un buget actual de aproximativ 175 miliarde. Aceasta ar reprezenta 0,13% din PIB-ul Uniunii. În decembrie anul trecut, Institutul Jacques-Delors a ajuns la o contribuție netă și mai mică, de 11,4 miliarde pe an.

O cincime din terenurile agricole ale UE

Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră pentru bugetul UE din două motive principale. În primul rând, pentru că este o mare putere agricolă, ar primi subvenții masive din partea Politicii Agricole Comune (PAC).

Presupunând că Kievul va recupera toate terenurile ocupate de Rusia și că acestea vor fi deminate, Ucraina ar reprezenta „o cincime din terenurile agricole ale UE”, notează Bruegel. Kievul ar primi 85 de miliarde în cadrul PAC pe o perioadă de șapte ani (bugetul pentru 2021-2027 a fost luat ca referință).

Fonduri de coeziune

În al doilea rând, pentru că este o țară săracă. Ca atare, ar fi eligibilă pentru fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru regiunile defavorizate ale blocului, precum Ungaria, Polonia sau Grecia în prezent. Factura pentru UE s-ar ridica la 32 de miliarde pe șapte ani, a calculat Bruegel. Suma fondurilor de coeziune alocate este plafonată la 2,3% din PIB-ul țărilor beneficiare, ceea ce limitează plățile (ar fi fost de șase ori mai mari dacă această limită nu ar fi existat).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Calculând la un buget constant, țările care beneficiază în prezent de fonduri de coeziune și PAC ar primi mai puțin. Iar contributorii neți la bugetul european, precum Franța, Germania, Italia sau Țările de Jos, ar plăti mai mult.

Dar integrarea Ucrainei „ar modifica doar marginal” imaginea de ansamblu, continuă Bruegel. Mulți beneficiari neți își văd deja pachetele reduse, pe măsură ce devin mai bogate. Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia… Pentru aceste state, sosirea Ucrainei în UE ar avea ca rezultat o scădere „limitată a fondurilor de coeziune, în comparație cu declinul cu care se confruntă deja”.

Cât despre contribuția suplimentară care ar fi solicitată țărilor „bogate” precum Franța, aceasta ar reprezenta „aproximativ 0,1% din PIB-ul lor”, potrivit think tank-ului.

„Este complet fals să spunem că majoritatea țărilor beneficiare ar deveni astăzi contributoare, nu este cazul”, insistă Zsolt Darvas.

#buget #experti #Ucraina #UE

Un pod important din sudul Kievului a fost lovit într-un atac rusesc în noaptea de luni spre marți. Infrastructura metroului de pe podul Pivdennyi a fost avariată, iar circulația în zonă a fost suspendată, anunță primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, citat de AFP și Reuters.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, capitala a fost vizată în timpul nopții de cel puțin zece rachete.

Atacul vine după ce, luni seară, rachetele rusești au lovit o instituție de învățământ din Kiev, precum și clădiri rezidențiale și unități medicale. Cel puțin o persoană a murit, iar alte zece au fost rănite, inclusiv studenți cazați într-un cămin al Universității de Stat de Comerț și Economie, situat pe malul estic al fluviului Nipru.

Potrivit autorităților, nouă dintre răniți au fost spitalizați, iar trei se aflau în stare gravă. Echipele de salvare au găsit și o persoană decedată în apropierea unui bloc de locuințe grav avariat.

În urma atacurilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou livrarea rapidă a sistemelor și rachetelor de apărare antiaeriană. Liderul de la Kiev a declarat că întârzierile în furnizarea acestor echipamente lasă orașele și satele ucrainene expuse atacurilor.

Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă de aproape o lună aprobarea livrărilor de rachete pentru sistemele Patriot și NASAMS din partea Statelor Unite și că a cerut echipei sale să reia discuțiile cu oficialii americani pe această temă.