Piața farmaceutică din Republica Moldova este caracterizată de o serie de tendințe importante, în special în ceea ce privește cota de piață și cifra de afaceri a diferitelor lanțuri farmaceutice, precum și distribuția farmaciilor în diverse regiuni ale țării. De curând, grupul Felicia a anunțat despre achiziția companiei Peon-Farm, care deține 90 de farmacii, declarând că astfel va ocupa 25% din piața vânzărilor cu amănuntul. Pe de altă parte, din date publice, vedem că grupul Farmacia Familiei și Dita EstFarm s-au evidențiat ca lideri de piață, atingând cota de 32,42% cu o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de lei, scrie bani.md.

Creșterea generală a cifrei de afaceri a pieței farmaceutice în 2022 a fost semnificativă, înregistrând o majorare de 9.93% față de anul precedent. Această evoluție pozitivă reflectă o cerere sporită pentru produse farmaceutice și pentru serviciile medicale în general, subliniind o atenție crescută asupra sănătății și bunăstării populației.

Recent, Grupul Felicia a anunțat achiziția Peon-Farm SRL. Or, analiza pieței prin comasarea rezultatelor Grupului Felicia și Peon-Farm SRL arată în felul următor:

Prin compararea datelor din tabelul 1 și 2, putem vedea că achizițiea Peon-Farm SRL de către Grupul Felicia ar fi avut un efect pozitiv chiar și în anii 2021 și 2022, mărind cota-parte a grupului, dar și prin majorarea creșterii anuale. Achiziția Peon-Farm SRL permite Grupului Felicia să-și mărească avantajul față de jucătorul de pe poziția a 3 (Tetis), însă decalajul în cota-parte a pieței farmaceutice față de jucătorul cel mai mare, Dita EstFarm este de 9,51%, adică 22,91% față de 32,42%.

De asemenea, dacă analizăm performanța farmaciilor care aparțin jucătorilor individuali pentru anul 2022, numărul acestora este în dinamică constantă. Chiar dacă lanțurile închid ocazional unele locații, tendința este în creștere. Având, totuși, în vedere că locațiile sunt limitate, creșterea cea mai rapidă este achiziția unor lanțuri existente, politica aplicată de către Grupul Felicia, care a achiziționat în 2021 businessul integral al Gedeon Richter, iar în 2024 – Peon-Farm SRL. Din punct de vedere al numărului de farmacii, tabloul e diferit de la un brand la altul. Este vorba de Grupul Felicia în sine, cât și performanta incluzând Peon-Farm SRL. Numărul de farmacii este preluat din surse deschise, cum ar fi Sănătate Info – În Moldova sunt multe farmacii, dar nu toți oamenii au acces la medicamente (sanatateinfo.md), cât și S.R.L. FARMACIA SALUT (data2b.md).

Din tabelul 3 se poate vedea că vânzările medii cele mai mici per farmacie sunt în lanțurile Peon și Salut. Acest fapt este ușor explicabil prin poziționarea acestor farmacii. Liderul detașat pe vânzarea per farmacie este lanțul Farmacia Familiei. Un top al vânzărilor medii lunare per farmacie ar arăta în modul următor:

Cu toate acestea, distribuția farmaciilor rămâne extrem de inegală în întreaga țară, concentrându-se în special în municipiul Chișinău. Numărul mare de farmacii în capitală, care depășește de trei ori normativul demografic, subliniază o supraîncărcare a pieței farmaceutice în acest oraș și necesitatea unei redistribuiri strategice a farmaciilor pentru a asigura un acces echitabil la serviciile farmaceutice pentru întreaga populație.

De asemenea, jumătate din numărul total de farmacii din Republica Moldova sunt deținute de șase companii farmaceutice importante. Cele mai multe farmacii sunt operate de rețeaua Farmacia Familiei – 205 unități, urmată de Prodiafarm – 163 de farmacii „Hipocrates” și Birivofarm – 156 de farmacii „Felicia”. Aceste trei rețele reprezintă o treime din numărul total de farmacii din țară, evidențiind o concentrare semnificativă a pieței în mâinile câtorva actori majori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următoarele trei rețele au până la o sută de farmacii fiecare. Firma 3M-Farm are 91 de unități cu brand-ul „Orient”, Peon-Farm are 85 de unități ”Peon”, iar Elodi-Farm – 76 de farmacii „Elodi”.

În concluzie, piața farmaceutică din Republica Moldova în 2022 a fost marcată de performanțe solide ale unor lanțuri farmaceutice importante, dar și de provocări legate de distribuția inegală a farmaciilor în diverse regiuni ale țării.

#Moldova #piata farmaceutica #tendinte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.