Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, în prezent om de afaceri, deschide cărțile în exclusivitate cu privire la evenimentele politice din iunie 2019, atunci când democrații au cedat puterea, iar Plahotniuc a fugit din țară. Sturza susține că înțelegerea dintre Sandu și Dodon nu este meritul celui din urmă, ce a unor forțe externe care s-au implicat în blocajul politic.

Acum pot să vă deschid niște paranteze. Acea coaliție atipică între Maia Sandu și Dodon în mare măsură a avut loc și la inițiativa mea, inclusiv prin diplomația populară și cu rușii, și cu americanii, și cu aceștia, și cu aceia. Igor Dodon era cu pantalonii plini de rahat. El până în ultimul moment nu știa ce va face Plahotniuc. Plahotniuc avea cuțitul, avea video, toate chestiile astea. Kozak i-a dat doi pumni în cap lui Dodon și i-a zis: fă așa, a declarat Ion Sturza în cadrul interviului #fărăprotocol cu Dorin Galben.

De asemenea, Ion Sturza susține că România ar fi încercat să-l salveze pe Vlad Plahotniuc.

Cu o seară înainte de aceasta, știam că vine Aurescu, ministrul de externe al României, să-i convingă pe toți că trebuie de făcut un guvern de coaliție cu Plahotniuc… Decrete. Filip era președinte. Eu am făcut… nu eu, s-a făcut în așa fel încât ambasadorul SUA să intre cu jumătate de oră înainte de Aurescu în biroul lui Plahotniuc și vizita lui Aurescu nu a mai contat, a adăugat Sturza.

În concluzie, Ion Sturza susține că Vlad Plahotniuc s-a auto-distrus atunci când a promis partenerilor externi că va ceda puterea generațiilor mai tinere. Fostul lider PDM ar fi trecut mai multe linii roșii care au fost inacceptabile pentru partenerii externi.

#Dmitri Kozak #Igor Dodon #Ion Sturza #Vlad Plahotniuc

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.