Cea de-a XXIII-a ediție a Galei Premiilor Uniunii Teatrale din Moldova, care a avut loc ieri seară în incinta Teatrului Național ”Satiricus I.L. Caragiale”, și-a desemnat învingătorii, informează MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, premiul pentru cel mai bun spectacol dramatic a fost acordat de către juriu pentru spectacolul „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, regie Dumitru Acriș, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”, iar Premiul pentru cea mai bună lucrare regizorală i-a revenit lui Dumitru Acriș, spectacolul „Unchiul Vanea” de A.P.Cehov, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”.

Cu premiul pentru cel mai bun rol feminin s-a ales Tatiana Lazăr, pentru rolul Violet Weston, spectacolul „August” de Tracy Letts, regie Alexandru Cozub, Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Rodica Ciobanu, pentru rolul Beatrice, spectacolul „Efectul razelor GAMMA asupra anemonelor” de Paul Zindel, regie Luminița Țâcu, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P.Hasdeu”. Premiul pentru cel mai bun rol masculin i-a revenit lui Alexandru Șișchin, pentru rolul Сирано де Бержерак, spectacolul „Сирано де Бержерак” de Edmond Rostand, regie Aurelia Gheorghieva, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S Ulițî Roz Iurie Harmelin”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu premiul special al juriului a fost distins spectacolul „1946” după „Cartea Foametei” de Larisa Turea, regie Slava Sambriș, Teatrul Republican „Luceafărul”; cu premiul pentru cel mai bun spectacol de forme mici -spectacolul „Domnișoara Iulia” de August Strindberg, regie Luminița Țâcu, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, iar cu premiul pentru cel mai bun spectacol în Teatrul de Păpuşi – spectacolul „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, regie Mihai Țărnă, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.

Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin a fost obținut de către Irina Rusu, pentru rolul Prima soție a profesorului, spectacolul „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, regie Dumitru Acriș, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”, iar premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin – de către Ion Grosu, pentru rolul Procopiu, spectacolul „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu, regie Cristian Șofron, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”. Nina Lefter s-a ales cu Premiul pentru cel mai bun actor în Teatrul de Păpuşi, pentru rolul Veta, spectacolul „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, regie Mihai Țărnă, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.

Premiul pentru cea mai bună scenografie i-a revenit lui Denis Apter, pentru spectacolul „Завтра была война” de Boris Vasiliev, regie Denis Baburin, Teatrul de Dramă și Comedie „N.Aroneţkaia”, Tiraspol , iar premiul pentru cele mai bune costume teatrale – lui Dmitri Ahmadiev, pentru spectacolul „Моцарт и Сальери” de A. S. Puşkin, regie Dmitri Ahmadiev, Teatrul de Dramă și Comedie „N.Aroneţkaia”, Tiraspol.

Dmitri Ahmadiev s-a ales cu premiul pentru cea mai bună coregrafie și expresie corporală, spectacolul „Моцарт и Сальери” de A. S. Puşkin, regie Dmitri Ahmadiev, Teatrul de Dramă și Comedie „N.Aroneţkaia”, Tiraspol, iar cu premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic a fost distins spectacolul radiofonic „Amalia respiră adânc” de Alina Nelega, producător – Teatrul la Microfon, Radio Moldova. Premiul pentru cea mai bună creație muzicală a fost luat de către Alexandru Dicusar, spectacolul „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, regie Mihai Țărnă, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”, iar premiul pentru cel mai valoros debut – de către Mihai Cerneanu, pentru rolul Tom Wingfield, spectacolul „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams, regie Mihai Fusu, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu”, Cahul.

Cu premiul de excelență au fost distinși Slava Sambriș, regizor, director artistic la Teatrul Republican ”Luceafărul”, Svetlana Radu, regizor la Teatrul Republican de Păpuși ”Licurici” și Mihai Panaitescu, regizor și actor din România, iar cu premiul pentru întreaga activitate – Vera Mereuță actriță, profesor universitar AMTAP și Cristian Șofron, regizor și actor de teatru și film din București. De asemenea, au mai fost acordate mai multe premii oferite de către Senatul și președintele UNITEM.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.