Relația dintre angajatori și angajați este crucială pentru funcționarea eficientă pe piața muncii, iar drepturile și obligațiile acestora joacă un rol esențial în menținerea unui mediu de muncă echitabil și eficient. Subiectul este și mai sensibil în cazul persoanelor vulnerabile cum ar fi refugiații din țara noastră, dar și a moldovenilor aflați într-o situație socio-economică precară care au mai greu acces la informația valoroasă.

Ținând cont de acest aspect, organizația non-guvernamentală HEKS/EPER Moldova a inițiat în această lună, pe 24 martie, un eveniment informativ despre drepturile și obligațiile ambelor părți, mentorul trainingului fiind juristul Dorin Josan. 15 persoane au participat la discuții, majoritatea fiind refugiați din Ucraina. Specialistul a adus în prim plan aspecte legate de Codul Muncii.

Astfel, cei prezenți au aflat despre condițiile de muncă pe care fiecare are dreptul să le ceară de la angajator pentru a-și securiza sănătatea. Au descoperit tipurile și procedura de încheiere a unui contract individual de muncă, dar și despre modificările și suspendarea acestuia. De asemenea, au luat cunoștință când un contract poate înceta. Nu s-a trecut cu vederea nici specificul regimurilor de muncă, contabilizarea timpului la serviciu și categoriile concedii.

Nu în ultimul rând, la training s-a vorbit despre aspectele juridice ale salariilor și alte beneficii prevăzute în contractul individual de muncă și stabilite prin lege.

Refugiații și moldovenii vulnerabili au putut să întrebe și să primească răspunsuri legate și de răspunderea disciplinară, responsabilitatea materială a angajatului și a angajatorului, controlul de stat și public asupra respectării legislației muncii.

Este important ca moldovenii vulnerabili și refugiații aflați în situație de criză să cunoască aceste aspecte și să solicite asistență și sfaturi legale în cazul în care întâmpină dificultăți în domeniul muncii. De asemenea, angajatorii trebuie să fie conștienți de obligațiile lor și să respecte drepturile angajaților conform legislației în vigoare, scopuri prioritizate de către Organizația Nonguvernamentală HEKS – EPER Moldova.

Instruirea a fost organizată la Chișinău, în cadrul Bibliotecii Naționale a Moldovei, locație în care organizația elvețiană cu sediul în Moldova inițiază periodic evenimente de instruire și informare a cetățenilor din țara noastră cu specific divers.

#Dorin Josan #HEKS/EPER Moldova #training

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.