Relația dintre angajatori și angajați este crucială pentru funcționarea eficientă pe piața muncii, iar drepturile și obligațiile acestora joacă un rol esențial în menținerea unui mediu de muncă echitabil și eficient. Subiectul este și mai sensibil în cazul persoanelor vulnerabile cum ar fi refugiații din țara noastră, dar și a moldovenilor aflați într-o situație socio-economică precară care au mai greu acces la informația valoroasă.

Ținând cont de acest aspect, organizația non-guvernamentală HEKS/EPER Moldova a inițiat în această lună, pe 24 martie, un eveniment informativ despre drepturile și obligațiile ambelor părți, mentorul trainingului fiind juristul Dorin Josan. 15 persoane au participat la discuții, majoritatea fiind refugiați din Ucraina. Specialistul a adus în prim plan aspecte legate de Codul Muncii.

Astfel, cei prezenți au aflat despre condițiile de muncă pe care fiecare are dreptul să le ceară de la angajator pentru a-și securiza sănătatea. Au descoperit tipurile și procedura de încheiere a unui contract individual de muncă, dar și despre modificările și suspendarea acestuia. De asemenea, au luat cunoștință când un contract poate înceta. Nu s-a trecut cu vederea nici specificul regimurilor de muncă, contabilizarea timpului la serviciu și categoriile concedii.

Nu în ultimul rând, la training s-a vorbit despre aspectele juridice ale salariilor și alte beneficii prevăzute în contractul individual de muncă și stabilite prin lege.

Refugiații și moldovenii vulnerabili au putut să întrebe și să primească răspunsuri legate și de răspunderea disciplinară, responsabilitatea materială a angajatului și a angajatorului, controlul de stat și public asupra respectării legislației muncii.

Este important ca moldovenii vulnerabili și refugiații aflați în situație de criză să cunoască aceste aspecte și să solicite asistență și sfaturi legale în cazul în care întâmpină dificultăți în domeniul muncii. De asemenea, angajatorii trebuie să fie conștienți de obligațiile lor și să respecte drepturile angajaților conform legislației în vigoare, scopuri prioritizate de către Organizația Nonguvernamentală HEKS – EPER Moldova.

Instruirea a fost organizată la Chișinău, în cadrul Bibliotecii Naționale a Moldovei, locație în care organizația elvețiană cu sediul în Moldova inițiază periodic evenimente de instruire și informare a cetățenilor din țara noastră cu specific divers.

#Dorin Josan #HEKS/EPER Moldova #training

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă aproximativ 30% dintre alegători sunt încă indeciși. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, circa 29% dintre respondenți l-ar vota pe Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, iar aproximativ 12% l-ar susține pe Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că, între cele două etape ale cercetării, intenția de vot pentru Alexandr Stoianoglo a scăzut de la peste 32% la aproximativ 29%. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut de la circa 3% la aproape 12%, după ce acesta a fost desemnat candidatul PSRM.

Potrivit lui Doru Petruți, în aceeași perioadă a crescut și susținerea pentru Ivanna Koksal, de la aproximativ 6% la aproape 10%, precum și pentru Serghei Anastasov, de la 4,5% la puțin peste 6%. Circa 30% dintre respondenți nu au decis încă pentru cine vor vota.

Într-un scenariu ipotetic privind alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, organizate pe liste de partid, PSRM ar obține aproximativ 34% din voturi. Acesta ar fi urmat de Partidul „Inima Moldovei”, cu 9%, Partidul Comuniștilor, cu 7%, Partidul „Moldova Mare”, cu 4,4%, și Partidul Acțiune și Solidaritate, cu 3%.

Referitor la orientarea externă, Doru Petruți a menționat că 52% dintre respondenți preferă o politică echilibrată între Rusia și Europa. Alți 39% optează pentru o orientare pro-rusă, în timp ce 5% susțin o direcție proeuropeană.

În cazul unor referendumuri, 90% dintre respondenți s-ar pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, iar aceeași proporție ar respinge unirea țării cu România.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.