Președintele belarus, Alekander Lukașenko, a declarat marți, 26 martie curent, că atacatorii care au comis masacrul de săptămâna trecută la o sală de concert din Moscova au încercat mai întâi să fugă în țara sa, dar au renunțat din cauza punctelor de control.

„De aceea, nu puteau intra în Belarus. Au văzut asta. De aceea s-au întors și s-au dus în porțiunea graniței ucraineano-rusă”, a spus Lukașenko, contrazicând afirmația Rusiei că a încercat mai întâi să treacă în Ucraina.

Rusia nu are nevoie de ajutor occidental pentru a investiga atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall, de lângă Moscova, a declarat marţi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, denunţând că Occidentul acţionează pe baza „dublului standard”.

„Sunt sigur că ne putem descurca şi singuri cu această anchetă”, a declarat Lavrov în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său namibian, Peya Mushelenga.

În cazul acceptării ajutorului din partea ţărilor occidentale, acestea ar acţiona „clar în baza dublului standard” pentru „a-şi promova” versiunea care le convine lor asupra atentatului, a declarat ministrul rus de externe.

Versiunea Occidentului este că Ucraina nu a avut „nimic de-a face” cu atacul terorist, care s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi peste 180 de răniţi, a afirmat el.

În total, forţele de securitate ruse au reţinut 11 persoane suspectate ca având legătură cu atacul, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, dintre care patru ar fi participat personal la atentat.

Preşedintele rus Vladimir Putin și alți oficiali de la vîrful serviciilor secrete ruse au văzut luni „mâna neagră” a Ucrainei în atacul jihadist de la sala de concerte Crocus City Hall.

„Iar naziştii, după cum se ştie, nu au avut niciodată scrupule în a folosi cele mai murdare şi inumane mijloace pentru a-şi atinge scopurile”, a declarat el în timpul unei întâlniri cu membri ai guvernului şi ai forţelor de securitate, care a fost transmisă în direct la televiziune.

La prima vedere, Putin refuză să accepte ipoteza avansată de serviciile de informaţii occidentale potrivit căreia atacul ar fi fost comis de Statul Islamic din provincia Khorasan (ISPK).

„Ştim prin intermediul cui a fost comisă această crimă împotriva Rusiei şi a poporului său. Ne interesează cine a comandat-o”, a spus el.

Alţi înalţi oficiali ruşi au invocat marţi la rândul lor presupusa implicare a Kievului şi a ţărilor occidentale în tragedie, deşi au recunoscut că anchetatorii nu au stabilit încă toţi responsabilii pentru această crimă.

Doi dintre suspecti au călatorit în Turcia

Doi dintre suspecţii arestaţi în legătură cu atacul terorist din Moscova au călătorit fără probleme din Rusia în Turcia, de unde s-au întors împreună în 2 martie, cu avionul, a declarat agenţiei France Presse o sursă turcă din domeniul securităţii.

Sursa AFP nu a precizat cetăţenia suspecţilor, dar a adăugat că autorităţile au stabilit că este vorba de Şamsidin Fariduni şi Saidakram Rajabalizoda. Fariduni a intrat în Turcia la 20 februarie şi de acolo a plecat în Rusia la 2 martie, de la aeroportul din Istanbul, după ce fusese cazat la un hotel din districtul Fatih al metropolei turce. El a părăsit hotelul la 27 februarie şi a difuzat de opt ori mesaje în mediile sociale la 23 februarie, din cartierul Akaray din acelaşi district. Rajabalizoda a sosit la Istanbul în 5 ianuarie şi s-a dus imediat la un hotel din Fatih, unde a fost cazat până în 21 ianuarie. Apoi a plecat în 2 martie la Moscova, cu aceeaşi cursă aeriană ca şi Fariduni. „Apreciem că aceşti doi indivizi s-au radicalizat în Rusia, având în vedere şederea de scurtă durată în Turcia“, a susţinut oficialul citat.

Anchetatori ruși în Tadjikistan

Anchetatori ruşi din dosarul masacrului de la Moscova s-au deplast ieri în Tadjikistan pentru a interoga familiile celor patru bărbaţi arestați pentru atacul terorist, informează Reuters citând surse de securitate tadjice.

Potrivit acestor surse, care nu au fost autorizate să comenteze în mod public, oficiali de securitate tadjici au adus familiile respectivilor în capitala Duşanbe din oraşele Vahdat şi Hisar, precum şi din districtul Rudaki. Preşedintele tadjic Emomali Rahmon supervizează personal ancheta de partea tadjică, au mai menţionat sursele.. Luni, în primele sale comentarii publice referitoare la atac, Rahmon a vorbit de un „eveniment ruşinos şi îngrozitor“ şi le-a cerut tadjicilor să-şi protejeze copiii de influenţe nocive.

Putin a cerut marţi Parchetului o „pedeapsă justă” pentru teroriştii care au comis atentatul, în conformitate cu legislaţia în vigoare în Federaţia Rusă.

Potrivit ultimelor cifre oficiale, atacul din oraşul Krasnogorsk, situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de centrul Moscovei, s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi 182 de răniţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Crocus City Hall #versiune #Vladimir Putin

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.