Președintele belarus, Alekander Lukașenko, a declarat marți, 26 martie curent, că atacatorii care au comis masacrul de săptămâna trecută la o sală de concert din Moscova au încercat mai întâi să fugă în țara sa, dar au renunțat din cauza punctelor de control.

„De aceea, nu puteau intra în Belarus. Au văzut asta. De aceea s-au întors și s-au dus în porțiunea graniței ucraineano-rusă”, a spus Lukașenko, contrazicând afirmația Rusiei că a încercat mai întâi să treacă în Ucraina.

Rusia nu are nevoie de ajutor occidental pentru a investiga atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall, de lângă Moscova, a declarat marţi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, denunţând că Occidentul acţionează pe baza „dublului standard”.

„Sunt sigur că ne putem descurca şi singuri cu această anchetă”, a declarat Lavrov în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său namibian, Peya Mushelenga.

În cazul acceptării ajutorului din partea ţărilor occidentale, acestea ar acţiona „clar în baza dublului standard” pentru „a-şi promova” versiunea care le convine lor asupra atentatului, a declarat ministrul rus de externe.

Versiunea Occidentului este că Ucraina nu a avut „nimic de-a face” cu atacul terorist, care s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi peste 180 de răniţi, a afirmat el.

În total, forţele de securitate ruse au reţinut 11 persoane suspectate ca având legătură cu atacul, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, dintre care patru ar fi participat personal la atentat.

Preşedintele rus Vladimir Putin și alți oficiali de la vîrful serviciilor secrete ruse au văzut luni „mâna neagră” a Ucrainei în atacul jihadist de la sala de concerte Crocus City Hall.

„Iar naziştii, după cum se ştie, nu au avut niciodată scrupule în a folosi cele mai murdare şi inumane mijloace pentru a-şi atinge scopurile”, a declarat el în timpul unei întâlniri cu membri ai guvernului şi ai forţelor de securitate, care a fost transmisă în direct la televiziune.

La prima vedere, Putin refuză să accepte ipoteza avansată de serviciile de informaţii occidentale potrivit căreia atacul ar fi fost comis de Statul Islamic din provincia Khorasan (ISPK).

„Ştim prin intermediul cui a fost comisă această crimă împotriva Rusiei şi a poporului său. Ne interesează cine a comandat-o”, a spus el.

Alţi înalţi oficiali ruşi au invocat marţi la rândul lor presupusa implicare a Kievului şi a ţărilor occidentale în tragedie, deşi au recunoscut că anchetatorii nu au stabilit încă toţi responsabilii pentru această crimă.

Doi dintre suspecti au călatorit în Turcia

Doi dintre suspecţii arestaţi în legătură cu atacul terorist din Moscova au călătorit fără probleme din Rusia în Turcia, de unde s-au întors împreună în 2 martie, cu avionul, a declarat agenţiei France Presse o sursă turcă din domeniul securităţii.

Sursa AFP nu a precizat cetăţenia suspecţilor, dar a adăugat că autorităţile au stabilit că este vorba de Şamsidin Fariduni şi Saidakram Rajabalizoda. Fariduni a intrat în Turcia la 20 februarie şi de acolo a plecat în Rusia la 2 martie, de la aeroportul din Istanbul, după ce fusese cazat la un hotel din districtul Fatih al metropolei turce. El a părăsit hotelul la 27 februarie şi a difuzat de opt ori mesaje în mediile sociale la 23 februarie, din cartierul Akaray din acelaşi district. Rajabalizoda a sosit la Istanbul în 5 ianuarie şi s-a dus imediat la un hotel din Fatih, unde a fost cazat până în 21 ianuarie. Apoi a plecat în 2 martie la Moscova, cu aceeaşi cursă aeriană ca şi Fariduni. „Apreciem că aceşti doi indivizi s-au radicalizat în Rusia, având în vedere şederea de scurtă durată în Turcia“, a susţinut oficialul citat.

Anchetatori ruși în Tadjikistan

Anchetatori ruşi din dosarul masacrului de la Moscova s-au deplast ieri în Tadjikistan pentru a interoga familiile celor patru bărbaţi arestați pentru atacul terorist, informează Reuters citând surse de securitate tadjice.

Potrivit acestor surse, care nu au fost autorizate să comenteze în mod public, oficiali de securitate tadjici au adus familiile respectivilor în capitala Duşanbe din oraşele Vahdat şi Hisar, precum şi din districtul Rudaki. Preşedintele tadjic Emomali Rahmon supervizează personal ancheta de partea tadjică, au mai menţionat sursele.. Luni, în primele sale comentarii publice referitoare la atac, Rahmon a vorbit de un „eveniment ruşinos şi îngrozitor“ şi le-a cerut tadjicilor să-şi protejeze copiii de influenţe nocive.

Putin a cerut marţi Parchetului o „pedeapsă justă” pentru teroriştii care au comis atentatul, în conformitate cu legislaţia în vigoare în Federaţia Rusă.

Potrivit ultimelor cifre oficiale, atacul din oraşul Krasnogorsk, situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de centrul Moscovei, s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi şi 182 de răniţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Crocus City Hall #versiune #Vladimir Putin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.