Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță că a emis un act de constatare în privința lui Ghenadie Tarlapan, ex-funcționar public cu statut special din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care s-a stabilit o diferență substanțială, în mărime de 298 713,79 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de acesta și membrii familiei sale, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi, pentru perioada 01.08.2016 – 31.12.2019.

ANI precizează că va transmite cauza în instanța de judecată spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate în mărimea diferenței substanțiale constatate.

„De asemenea, inspectorul de integritate a stabilit existența unei diferențe vădite între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către fostul funcționar și membrii familiei sale în mărime totală de 453 803,35 lei pentru perioada 2012 – 31.07.2016.

Persoana supusă controlului va fi decăzută din dreptul de a exercita o funcție publică și de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de constatare. Aceasta va fi înscrisă în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”.

Persoana vizată are dreptul de a contesta actul de constatare, care la moment nu este definitiv.

Actul de constatare poate fi vizualizat integral pe pagina oficială a ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #avere nejustificata #MAI

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.