Un bărbat de 42 ani din Chișinău a fost condamnat la 12 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 700 unități convenționale, pentru săvârșirea a 20 de episoade de pungășie, un episod de furt, dar și pentru că a evadat din arest.

„În cadrul urmăririi penale, procurorii i-au înaintat învinuirea pe faptul că, inculpatul, în perioada de timp: februarie 2021 – februarie 2023, a obținut prin sustragere din buzunare și genți, de la diferite persoane, mai multe bunuri printre care telefoane mobile și portmonee. Prejudiciul total cauzat părților vătămate se estimează la 227 598 lei.

Același inculpat, aflându-se în arest preventiv în cadrul cauzei penale intentate în privința sa, și deținându-se în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, la 29 martie 2023, în intervalul de timp cuprins între orele 10:00 – 10:30 a fost preluat de către angajații Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău, pentru a fi escortat la sediul inspectoratului, în vederea participării acestuia în cadrul acțiunilor de urmărire penală.

În timpul escortării acestuia cu automobilul de serviciu al poliției, sub pretextul că se simte rău, a coborât din automobil de comun cu un angajat și profitând de faptul că la trecerea de pietoni de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun. Chișinău era aglomerație, a început a fugi spre str. Armenească, municipiul Chișinău. Acesta a fost identificat în aceeași zi”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Acuzatorii de stat precizează că sentința este cu drept de apel.

În context, cetățenii sunt îndemnați să fie precauți în transportul public, centre comerciale, piețe și alte locuri aglomerate, să-și supravegheze gențile personale, să nu păstreze bunurile de valoare în buzunarele exterioare ale hainelor, pentru a nu deveni victime ale pungașilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arest #condamnare #Procuratura Generala #pungasii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.