Ucraina apelează la o metodă rudimentară pe bază de senzori acustici pentru a detecta drone și rachete rusești, a dezvăluit recent generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, relatează The Telegraph.

Proiectul – despre care sursele ucrainene au spus că este confidențial și nu pot furniza mai multe informații – constă, în forma sa cea mai rudimentară, într-o rețea de mii de telefoane mobile atașată de stâlpi de telefonie. Rețeaua de comandă și control a forțelor aeriene, denumită „Viraj”, se bazează pe cel puțin 40 de rețele separate de senzori menite să detecteze, să urmărească și să identifice amenințările aeriene.

Senzorii captează sunete anormale din mediu, după care inteligența artificială stabilește dacă acestea provin de la drone kamikaze sau de la rachete.

„Este interesant faptul că această tehnologie revine în actualitate, deoarece a fost la modă înainte de inventarea radarului în anii 1920 și 1930”, a apreciat Thomas Withington, expert în apărare aeriană la Institutul Serviciilor Regale Unite.

„Istoria, într-un fel, se întoarce, dar cu adaptările erei tehnologice de care dispunem astăzi”, a adăugat el.

Cel mai elementar senzor, fabricat de o organizație neguvernamentală numită „Skyfortress”, este amplasat în zonele din apropierea liniei întâi a frontului din Ucraina. Acesta este compus dintr-un smartphone cu android amplasat într-o cutie împreună cu alte tehnologii disponibile comercial.

Telefoanele mobile înregistrează continuu pentru a detecta apropierea țintelor aeriene și folosesc rețelele locale de telefonie mobilă pentru a transmite informațiile către un sistem centralizat.

Aceste sisteme sunt finanțate prin intermediul inițiativei „Ceruri sigure”, un program creat în cadrul platformei United24, o inițiativă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este foarte util pentru noi, astfel încât să înțelegem mai bine ce se întâmplă pe cerul nostru. Este o tehnologie destul de revoluționară”, sublinia anul trecut pentru The Telegraph Mihailo Fedorov, ministrul pentru transformare digitală

Programul strânge bani pentru până la 12.500 de senzori, construiți de firma ucraineană Ajax Systems, care vor fi poziționați în regiunile Sumî, Odessa, Mikolaiv și Herson.

Sistemul Zvook

Un al doilea sistem utilizat de forțele armate ucrainene este cunoscut sub numele de Zvook, și utilizează tehnologii acustice similare în scopul de a oferi o imagine mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în spațiul aerian.

Senzorii folosesc microcalculatoare, în loc de telefoane mobile, pentru a detecta dronele la o distanță de aproximativ cinci kilometri, rachetele de croazieră la circa 6,5 kilometri și rachetele balistice la circa 9,6 kilometri.

Inteligența artificială ajută sistemul să distingă între mugetul unei vaci și dronele care se apropie.

Marian Sulim, director executiv al Zvook, a declarat pentru The Telegraph: „Noi detectăm amenințările aeriene și apoi armata poate activa sistemele radar pentru a evidenția o anumită regiune. Este un sistem auxiliar. Nu înlocuiește radarul, ci îl face mai eficient”.

În prezent, cei 210 senzori ai acestei companii acoperă cinci la sută din teritoriul Ucrainei, și anume 8.000 de kilometri pătrați, și estimează că ar putea furniza acoperire totală cu 8.000 de dispozitive, a căror producție costă aproximativ 400 de lire sterline.

Sistemele au fost montate pe infrastructuri critice, cum ar fi stâlpii de telefonie și substațiile de electricitate, începând cu iarna anului 2022.

Când Ucraina a fost atacată recent cu ajutorul a nu mai puțin de 84 de drone kamikaze, sisteme acustice ca acestea au fost folosite pentru a furniza echipajelor de la sol informații despre traiectoriile acestora.

Generalul Hecker a dezvăluit că grupurile mobile de tragere au reușit să intercepteze cel puțin 80 dintre vehiculele aeriene fără pilot cu ajutorul informațiilor de la senzori.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sisteme acustice au fost construite pe coasta Kent a Marii Britanii.

Structurile gigantice de cupole din beton, cunoscute sub numele de oglinzi, au fost folosite pentru a amplifica sunetul avioanelor inamice. Observatorii puteau compara sunetele reflectate și calcula înălțimea, viteza și traiectoria de zbor.

La sfârșitul anilor 1960, Forțele Aeriene ale SUA au desfășurat o gamă de senzori de căldură și de mișcare în junglele din Vietnam pentru a asculta Vietcongul. Totuși, vietnamezii aveau să descopere repede locația acestor dispozitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #rachete #senzori #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.