Un bărbat în vârstă de 58 de ani din Statele Unite, prezentându-se la Departamentul de Științe Psihologice și ale Creierului al Colegiului Dartmouth, vede lumea un pic diferit. În interiorul creierului său, aceeași „tehnologie” de citire a feței ca a unui om normal deformează fețele în ceva monstruos. Demonic, chiar.

Diagnosticat cu o afecțiune neurologică rară, numită prosopometamorfozie sau PMO, pacientul oferă cercetătorilor o oportunitate unică de a înțelege mai bine modul în care sistemele vizuale procesează în mod tipic caracteristicile de identificare pentru a distinge prietenul de dușman.

Timp de mai mult de doi ani și jumătate înainte de a ajunge la laboratorul Dartmouth, bărbatul a privit fețele din jur distorsionându-se în caricaturi grotești. Semne apăreau pe frunți, obraji și bărbii. Ochile și gurile se întindeau.

Exemple ale feței unui bărbat și a unei femei distorsionate de PMO. (A. Mello et al., The Lancet, 2024)

La început, a fost distrugător, dar în timp bărbatul s-a obișnuit cu măștile bizare pe care mintea i le impunea celor pe care îi întâlnea. Încă îi recunoștea pe oameni, iar realitatea sa rămânea ferm ancorată în loc. Deși erau înfricoșătoare, aceștia nu erau demoni adevărați pe care îi vedea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, ceva nu era în regulă. Viața nu era întotdeauna așa, în cele din urmă. Poate că istoricul său de tulburare bipolară sau de TSPT avea legatura? Poate că leziunea gravă la cap pe care a suferit-o în jurul vârstei de 40 de ani a lăsat o anumită traumă, sau doza toxică de monoxid de carbon pe care a inhalat-o patru luni înainte de apariția distorsiunilor ar fi putut juca un rol.

Pe măsură ce psihologii de la Colegiul Dartmouth, Antônio Mello, Daniel Stehr, Krzysztof Bujarski și Brad Duchaine, au efectuat o serie de teste, a devenit clar că subiectul lor nu experimenta PMO într-un mod complet tipic.

Deși afecțiunea poate apărea în multe feluri, transformând oamenii în demoni și dragoni, umflând bărbile și obrajii, strângând nasurile sau mărind ochii, de obicei afectează imagini desenate ale fețelor la fel de mult ca și fețele în carne și oase.

Ce au descoperit cercetătorii

„În alte studii ale condiției, pacienții cu PMO nu pot evalua cât de precis o vizualizare a distorsiunilor lor reprezintă ceea ce văd, deoarece și vizualizarea în sine prezintă, de asemenea, o față, deci pacienții vor percepe distorsiuni și în ea”, spune Mello, autorul principal al studiului de caz.

În acest caz, au fost afectate doar fețele din viața reală. O fotografie a acelorași trăsături a rămas neștirbită, oferind cercetătorilor o oportunitate unică de a cartografia precis schimbarea trăsăturilor. Prin furnizarea de fotografii ale voluntarilor prezenți în cameră, cercetătorii au putut studia comparații detaliate între imaginile contrastante. Istoric, prosopometamorfoza a fost considerată o formă de orbire facială sau prosopagnozie. Cu toate acestea, devine clar că cele două condiții nu trebuie să se însoțească una pe alta și mecanismele subiacente se suprapun doar parțial.

Acum, afecțiunea este văzută ca o distorsiune vizuală, una dintre cele 40 de exemple considerate sindromul Alice în Țara Minunilor, care de obicei distorsionează percepția pentru a face ca oamenii sau obiectele să pară mai mari sau mai mici decât sunt în realitate.

#boală #creier #descoperire #monstri #oameni

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.