„Manifestăm îngrijorare aferent expunerilor publice exprimate recent în cadrul unei emisiuni televizate, inclusiv postări pe rețele de socializare pe marginea procedurilor de concurs pentru funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor și respingem categoric afirmațiile lansate privind inconsecvențele din activitatea instituției”. Este declarația făcută de Consiliul Superior al Procurorilor, urmare a numirii lui Mircea Roșioru, fost adjunct al lui Alexandr Stoianoglo, șef al Inspecției Procurorilor.

„În contextul dezbaterilor din spațiul public pe subiecte legate de activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aferent desfășurării concursului pentru funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor, considerăm necesar să intervenim cu anumite precizări, deoarece narativele folosite în adresa Consiliului conduc spre ideea că se dorește dezinformarea societății. (…)

Modul de prezentare a situației exprimă o pronunțată factură tendențioasă și transmite un mesaj distorsionat către societate. Mai exact, considerăm că, a fost interpretată într-un mod eronat situația privind decizia de a fi discutată în ședință închisă o întrebare adresată unuia din concurenți la funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor. Or, situația dată se explică factologic și se bazează doar pe prevederi legale și anume: – Decizia de a fi discutată întrebarea în ședință închisă inițial a înregistrat o paritate de voturi, situație reglementată expres de prevederile art. 135 alin.(7) din Codul administrativ, potrivit căruia 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐭𝐚. – Ulterior, fiind repetată procedura, Consiliul a decis cu majoritate de voturi de a continua intervievarea candidatului în ședință închisă. Acest aspect se încadrează prevederilor art. 77 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, care prevede respectarea regimului informațiilor cu caracter confidențial.

Mai mult, ținem să precizăm că, subiectul enunțat supra, a fost abordat și în ședința CSP din 04.03.2024, atunci când același candidat a participat la concursul pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor. Respectiv, conduita membrilor CSP a fost exact aceiași, când pe aceeași chestiune pusă în discuție, în privința aceluiași candidat, cu votul unanim a fost decisă examinarea subiectului în ședință închisă. În vederea confirmării celor expuse, atașăm link-ul de acces la 𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐂𝐒𝐏 𝐝𝐢𝐧 𝟎𝟒.𝟎𝟑.𝟐𝟎𝟐𝟒, care poate fi vizualizată începând cu minutul 02:36: https://www.youtube.com/watch?v=uoOuQLblonQ.

În contextul celor expuse, remarcăm că, în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor întotdeauna a existat deschidere spre o comunicare corectă pe subiectele de interes profesional. Suntem conștienți că sunt necesare intervenții instituționale pentru realizarea unor reforme progresiste în vederea sporirii încrederii în activitatea CSP. Prin urmare, avem toată determinarea ca aceste reforme să fie duse până capăt și să producă rezultate pozitive în sistemul Procuraturii, așa cum ne-am propus atunci când am preluat mandatele de membri ai CSP. În acest context, intervenim cu recomandarea de a exclude orice etichetare nejustificată, deoarece acestea influențează negativ orice proces de reformare, oricât de bine intenționat ar fi, și în consecință afectează credibilitatea Consiliului”, se arată în comunicatul emis de CSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Roșioru, fost procuror-adjunct al Procurorului General, a fost desemnat învingător al concursului pentru ocuparea funcției de Inspector-șef al Inspecției procurorilor. Anunțul a fost făcut de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de joi, 28 martie curent.

Mircea Roșioru, fostul adjunct al lui Stoianoglo, noul șef al Inspecției Procurorilor

#CSM #Inspecția Procurorilor #Mircea Rosioru

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.