Angajații din sistemul medical, care au salarii mi mici decât minimul pe țară, ar putea primi compensații. Guvernul urmează să aprobe decizia la ședința de pe 3 aprilie a cabinetului de miniștri.

Valoarea plăților compensatorii se va determina în funcție de diferența dintre salariul minim pe țară aprobat și salariul de funcție lunar calculat. În nota informativă a proiectului publicat de Guvern se arată că astfel autoritățile încearcă să se alinieze la prevederile Codului Muncii, care garantează salariul minim pe țară tuturor angajaților, indiferent tipul și forma de organizare juridică a întreprinderii unde muncesc.

„Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.837/2016, prevede salariile de funcție a unor categorii de personal (alt personal de îngrijire, muncitori necalificați) în cuantum de 4850 de lei.

Astfel, scopul proiectului constă în garantarea salariilor de funcție personalului din instituțiile medico-sanitare publice, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, la un salariu minim garantat, reieșind din cuantumul salariului minim pe țară, prin achitarea plăților compensatorii”, notează responsabilii din cadrul Ministerului Sănătății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile estimează că se vor achita 21,6 milioane de lei în anul 2024, pentru a asigura plata compensațiilor pentru salariații din sistemul medical, vizați de prevederi. Banii vor proveni din bugetele instituțiilor medico-sanitare publice, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și din alte venituri acumulate de către aceste instituții.

Precizăm că, în anul 2024, salariul minim garantat pe țară constituie 5000 de lei. Salariul mediu lunar pe economie este de 13.700 de lei, conform ministerelor de resort.

#angajați medicali #compensatii #Guvern #proiect #salariu minim

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.