Președintele roman, Klaus Iohannis, spune că nu intenţionează să îşi retragă candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO. Totodată, acesta mai precizează că nu urmeză nici să negocieze o altă funcţie la nivel european. Chiar dacă unii oficiali străini și-au anunţat susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte pentru această poziţie, Klaus Iohannis consideră că şansele sale sunt „rezonabile”, scrie Digi24.ro.

„Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare consider că şansele mele sunt rezonabile”, a spus Iohannis, întrebat despre dacă ia în calcul să îşi retragă candidatura pentru şefia NATO sau dacă va negocia o altă funcţie la nivel european, în condițiile în care mai mulți lideri străini au spus că îl susţin pe Mark Rutte.

Declarația a fost făcută într-o conferinţă de presă la Cotroceni susţinută împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit News.ro. Publicațiile Financial Times și The Wall Street Journal au abordat miercuri subiectul succesiunii la șefia NATO și au scris că premierul olandez Mark Rutte este favorit, în ciuda rezervelor exprimate de Turcia, Ungaria și Slovacia.

Candidatura depusă de Klaus Iohannis „nu este văzută ca o alternativă reală” la Rutte de majoritatea statelor membre, scrie Financial Times, în timp ce The Wall Street Journal susține că momentul ales de Iohannis pentru a-și anunța candidatura „a iritat mulți diplomați ai Alianței”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Statelor Unite este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez, Mark Rutte, deşi apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis, „un prieten”, a decis să intre în competiţie, a declarat la începutul lunii aprilie ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

#Alianța Nord-Atlantică #Klaus Iohannis #NATO #sef NATO

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, dorește relații mai strânse cu Uniunea Europeană și analizează posibilitatea ca țara sa să devină „membră asociată” a UE, potrivit The Wall Street Journal (WSJ) și Reuters, transmite hotnews.ro.

UE, care în trecut nu s-a arătat flexibilă în privința regulilor de aderare, este deschisă ideii de a acorda Canadei un statut de membru asociat care urmează să fie creat, scrie WSJ, citând surse atât din UE, cât și din Canada.

Ambasada Canadei la Bruxelles și purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene nu au răspuns la solicitările de declarații pe această temă, notează Reuters.

Aflată în dispută cu SUA, Canada se reorientează

Războiul comercial din ce în ce mai intens dintre Canada și Statele Unite a accentuat urgența reorientării strategice a Canadei către alți parteneri comerciali.

Relațiile Canadei cu Washingtonul s-au deteriorat brusc de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă la începutul anului 2025, pe fondul dezacordurilor privind comerțul și alte chestiuni.

Disputa comercială a dus la impunerea de taxe vamale asupra unui volum de zeci de miliarde de dolari din comerțul transfrontalier.

Cum ar arăta această asociere a Canadei la UE

Canada și UE discută modalități de a permite circulația liberă a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor canadieni implicați în lanțuri de aprovizionare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele esențiale, mutând astfel, în mod efectiv, granița UE, a precizat The Wall Street Journal.

Canada și UE discută, de asemenea, despre instalarea de cabluri submarine, construirea în comun a unor centre de date, a unor spații de stocare în cloud și a unor noi rețele și infrastructuri de sateliți pentru transportul energiei canadiene către UE, a precizat ziarul.

Carney a purtat discuții regulate cu mai mulți lideri ai UE, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, cu privire la posibilitatea de a permite canadienilor să locuiască și să lucreze fără viză în UE, a scris WSJ, citând doi oficiali anonimi familiarizați cu această chestiune. Cei doi lideri urmează să se întâlnească la sfârșitul acestei luni.

Proiectul de a strânge legăturile dintre Canada și UE nu este însă o sarcină atât de ușoară, după cum a arătat opoziția acerbă față de un acord comercial mai modest între cele două.

La mai bine de un deceniu de la încheierea acordului și la nouă ani de la intrarea sa provizorie în vigoare, mai multe țări din UE încă nu l-au ratificat.