Un dietetician a oferit pentru EatThis.com o rețetă simplă pentru un mic dejun rapid, sănătos și spațios. Una dintre cele mai mari provocări ale oamenilor este dată de pierderea în greutate și găsirea unui mic dejun care să fie delicios, dar să te ajute și să-ți păstrezi silueta.

Dietele nu pot da rezultate pe termen lung. Dacă îți dorești să ai mereu o siluetă de invidiat, atunci trebuie să ai un stil de viață sănătos. Pentru ca acest lucru să fie cu putință, atunci trebuie să adopți obiceiuri sustenabile, care să rămână cu tine pentru o perioadă cât mai lungă de timp.

Micul dejun rămâne cea mai importantă masă a zilei.

Cei mai mulți nutriționiști recomandă să nu sari peste această masă dacă vrei să pierzi în greutate. Pentru că vrem să ai parte de un mic dejun hrănitor, mai jos își oferim o rețetă de mic dejun care este ușor de făcut și este bogat în nutrienți benefici organismului.

Kristen Carli a împărtășit cu ceilalți repeta sa preferată pentru a pierde în greutate într-un mod sănătos. Preparatul este un parfait cu iaurt grecesc încărcat cu pudră proteică.Acest parfait nu este doar delicios, ci poate fi și personalizat.

Nucile și fructele pot fi schimbare în funcție de preferințe, dar și pentru a avea mereu un preparat gustos. Este un produs unor de preparat și conține nutrienții necesari pentru a te simți plină pentru o perioadă cât mai lungă de timp.

Cum prepari rețeta de parfait cu iaurt

Pentru început trebuie să amesteci ½ cană de iaurt grecesc simplu, neîndulcit, cu o lingură din pudra proteică preferată. Ingredientele se amestecă bine într-un castron, până se combină și se omogenizează toată compoziția. Apoi se adaugă următoarele ingrediente.

Va fi nevoie să aduci pe masa de lucru și ½ cană de zmeură, ¼ cană de nuci și ½ lingură de miere. Într-un pahar de servire sau un castron poți începe să montezi preparatul.

Pune iaurtul grecesc care a fost amestecat cu pudra proteică. Peste acesta pune un strat de zmeură, iar mai apoi stratul de nuci. La final stropește totul cu puțină miere. Repetă straturile de iaurt, zmeură și nuci până ce ajungi la vârful paharului sau al bolului pe care l-ai ales.

O singură porție conține în jur de 322 de calorii, 8 grame de grăsime, 409 miligram de sodiu, 25 grame de carbohidrați și 42 grame de proteine. Această rețetă este plină de nutrienți benefici care se centrează pe pierderea în greutate și pe sănătatea inimii. Combinația de proteine din iaurtul grecesc, pudra de proteine și nuci te va ajuta să te simți plină pentru o perioadă lungă de timp.

Iaurtul grecesc simplu îți permite să controlezi cantitatea de zahăr adăugată, ceea ce este important pentru gestionarea greutății corporale. Optarea pentru un iaurt grecesc fără grăsimi ajută la menținerea greutății.

Adăugarea de nici nu numai că aduce un aport de grăsimi sănătoase, dar oferă și o aromă delicioasă preparatului tău.

Zmeura este bogată în antioxidanți și fibre. Fibrele sunt importante pentru sănătatea digestivă și pot ajuta la prevenirea bolilor cronice. Acest parfait cu iaurt grecesc poate fi ideal pentru tine dacă vrei să pierzi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.