Ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a efectuat o vizită oficială la Riga, la invitația omologului său leton, Andris Sprūds.

Astfel, în cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre cooperarea bilaterală pe domeniul militar și perspectivele dezvoltării acesteia, precum și sprijinul acordat Armatei Naționale în sensul implementării reformei militare și consolidării capacităților de apărare ale țării noastre.

De asemenea, oficialul moldovean a mulțumit părții letone pentru asistența în cadrul proiectelor Uniunii Europene pentru Republica Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), precum și Inițiativei de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI).

Totodată, un subiect important al discuției l-a vizat misiunile de menținere a păcii din Kosovo și Liban la care participă militarii moldoveni, precum și obiectivul Republicii Moldova de a-și spori contribuția la pacea și securitatea internatională. Cei doi miniștri au făcut un schimb de opinii cu privire la situația de securitate regională.

Delegația condusă de ministrul Nosatîi s-a întâlnit cu secretarul de stat al Ministerului afacerilor externe al Letoniei, Andris Pelšs, directorul Departamentului de politici de securitate cibernetică al Ministerului Apărării, Edgars Kiukucāns și directorul adjunct al Centrului de excelență în domeniul Comunicării Strategice de la Riga, Einar Linn.

În cadrul întrevederilor bilaterale, Anatolie Nosatîi și-a exprimat gratitudine pentru solidaritatea Guvernului Leton în combaterea efectelor pandemiei Covid-19, prin acordarea de donații generoase sistemului de sănătate al Republicii Moldova, precum și pentru contribuția la dezvoltarea sectoarelor importante ale țării noastre. Totodată, părțile au mai discutat și despre susținerea obiectivelor de dezvoltare ale țării noastre, parcursului european al Moldovei, precum și eforturile comune în consolidarea capabilităților de apărare.

Amintim că ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, s-a aflat într-o vizită oficială la Riga, Letonia, în perioada 3-4 aprilie curent, la invitația omologului său, Andris Sprūds.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discuții #intrevederi #Ministrul apararii al R. Moldova #Riga #vizită

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.