Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

FOTO Un lot de echipamente medicale, donat de Consiliul Europei penitenciarului nr. 16 – Pruncul

09 Apr. 2024, 17:22
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
09 Apr. 2024, 17:22 // Actualitate //  Cătălina Boico

Penitenciarul nr 16 – Pruncul a primit marți, 9 aprilie, un lot de echipamente, dispozitive și mobilier medical din partea Consiliului Europei. La evenimentul de donare au participat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și secretarul general adjunct al Consiliului Europei (CoE), Bjørn Berge, aflat în vizită la Chișinău.

Echipamentele donate vor contribui la acordarea asistenței medicale de calitate pentru toți deținuții, ce sunt transferați, la necesitate, în penitenciarul cu statut de spital nr. 16 – Pruncul. Donația constă în monitoare pentru pacienți, mese chirurgicale electrice, dispozitive pentru efectuarea electroencefalogramelor, lămpi pentru examinare, scanere pentru ultrasonografie portabile și diferite mobilere medicale.

Aceasta donație este acordată prin intermediul proiectului CoE „Consolidarea reformei sistemului penitenciar și de probațiune, asigurarea asistenței medicale și tratamentul pacienților în instituțiile de tip închis din Republica Moldova”. Primul lot a fost donat în anul 2020, la fel, de către CoE.

„Această acțiune, de oferire a unui lot de echipamente, este o expresie a solidarității, a angajamentului nostru comun față de promovarea și protejarea drepturilor omului, chiar și în condiții mai puțin ușoare. Este o preocupare constantă a autorităților față de deținuți care, la fel, au dreptul de a beneficia de asistență medicală calitativă”, a declarat ministra Veronica Mihailov-Moraru.

De asemenea, secretarul general adjunct al CoE, Bjørn Berge, a subliniat că „excelenta cooperare și parteneriatul dintre Consiliul Europei și autoritățile Republicii Moldova generează, fără îndoială, rezultate frumoase și ne ajută să ridicăm, împreună, standardele privind calitatea asistenței medicale în penitenciare și, astfel, să îmbunătățim, pe termen lung, sănătatea și starea de bine a deținuților”.

„Suntem recunoscători Oficiului Consiliului Europei la Chișinău pentru această contribuție valoroasă și pentru că susține necondiționat eforturile noastre de creare a condițiilor decente de detenție așa cum prevăd standardele internaționale. Îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, inclusiv prin asigurarea serviciilor medicale de calitate pentru toate persoanele aflate în detenție, este o prioritate pentru Ministerul Justiției”, a mai adăugat ministra Justiției.

La finalul evenimentului, oficialii au vizitat câteva săli din penitenciarul nr. 16 – Pruncul, dotate cu echipamente noi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.