Casele de vacanţă ale unor politicieni ruşi au vedere la o bază militară din Norvegia

Pe 3 martie, în nordul Norvegiei a început exercițiul NATO „Nordic Response” care a durat 11 zile şi implicat 20.000 de militari din 13 țări, în apropierea zonei turistice Troms. Autorităţile locale din Målselv au recunoscut că atât forțele de apărare suedeze, cât și cele norvegiene au închiriat recent „cabanele ruşilor de la Bardufoss”, aşa cum sunt recunoscute ele în regiunea muntoasă norvegiană.

Casele de vacanţă respective au fost construite din 2009 lângă aeroportul militar din Bardufoss și sediul armatei norvegiene pentru „atragerea turiștilor ruși” susţin primarii locali.

Dar serviciile de informaţii de la Oslo au atras atenţia în repetate rânduri, ultima dată chiar în februarie 2024, că ruşii cumpără proprietăți în apropierea instalațiilor militare pentru spionaj şi strângere de informaţii.

Cabanele vopsite în maro au vedere până la baza aeriană militară din Bardufoss, unde soldaţii norvegieni și aliaţi se antrenează în mod regulat. Cabanele au instalate antene satelit cu litere chirilice iar localnicii se referă la ele numindu-le „cabanele rusești”.

O anchetă a canalului norvegian TV 2 şi a grupului Dossier Center a dezvăluit o legătură între aceste case de vacanţă şi elita rusă, inclusiv primarul orașului Murmansk, Igor Morar (49 de ani), de origine ucrainean.

Viktor Saygin, unul dintre cei mai bogați politicieni din Murmansk, ar fi cumpărat în Målselv în 2009 trei proprietăţi. Ulterior, două dintre ele au fost transferate lui Igor Morar şi Alexander Timofeev, șeful centrului „Atomic Icebreaker Lenin”. A treia a ajuns la Tatyana Zemlyanoy, fiica lui Viktor Saygin.

Biserica Rusă a cumpărat mai multe proprietăţi în Norvegia, de unde se pot spiona baze militare

Publicaţia norvegiană Dagbladet a dezvăluit în 2022 că Biserica Ortodoxă Rusă a cumpărat, prin diverse congregaţii, mai multe proprietăţi în Norvegia în apropierea unor importante baze militare.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.