Blocul proeuropean, alcătuit din Platforma DA, LOC, Partidul Schimbării și CUB, acuză guvernarea că ar utiliza programul „Satul European” în scop personal, și anume pentru a presa primarii să treacă la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Despre aceasta anunță membrii celor patru formațiuni într-un comunicat de presă emis miercuri, 10 aprilie curent.

„Considerăm inadmisibilă tergiversarea evaluării dosarelor depuse la Programul National „Satul European”. Deși, conform ghidului programului, evaluarea trebuie să se desfășoare într-un termen de 15 zile, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că evaluarea aplicanților la proiect va dura până la finele lunii iunie.

În acest context, Blocul celor patru partide proeuropene își exprimă îngrijoarea legată de metodele de racolare și constrângere a aleșilor locali prin intermediul pârghiilor guvernamentale. Folosirea fondurilor publice în calitate de instrument de influență politică și de șantaj asupra primarilor incomozi în scopul aderării acestora la partidul de guvernământ, crează un precedent periculos și nedemocratic de administrare a banilor publici.

Astfel, solicităm Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și altor instituții abilitate cu funcții de evaluare a dosarelor depuse în cadrul apelurilor competititve, să se ghideze de principiul transparenței, imparțialității, obiectivității și nedescriminării pe criterii politice, în procesul de selectare spre finanțare a proiectelor depuse.

De asemenea, atenționăm partenerii externi ai Republicii Moldova, în special agențiile de dezvoltare și misiunile diplomatice, despre riscul implicării factorului politic în procesul de finanțare a proiectelor depuse de primării și solicităm respectuos intervenția acestora în cazul unor derapaje admise în procesul de selecție”, se arată în comunicatul de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 29 martie s-a încheiat perioada de depunere a proiectelor pentru programul Satul European. Andrei Spînu a anunțat că au fost înaintate 748 de dosare. Conform Ministerului Infrastructurii, peste 80% dintre primăriile țării au înaintat măcar o inițiativă. Din totalul de peste 740 de dosare, 315 se referă la construcția sistemelor de apeduct și canalizare în localități. În mediu, fiecare dintre acestea va cost 7,6 milioane de lei.

Sunt 161 de proiecte care se referă la renovarea clădirilor publice, 113 proiecte țin de modernizarea infrastructurii sportive sau de agrement, 66 se referă la reabilitarea caselor de cultură sau monumentelor istorice, 59 țin de instalarea sistemului de iluminat stradal, iar 34 se referă la instalarea sistemelor de producere a energiei regenerabile.

VIDEO Spînu anunță câte primării au aplicat pentru „Satul European”. Cele mai multe sate vor apeduct și canalizare

#acuzatii #guvernare #proiect PAS #satul european

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.