O femeie din SUA, care a furat jurnalul fiicei lui Joe Biden și l-a vândut unei organizații, a fost condamnată la o lună de închisoare, scrie Digi24.ro.

Aimee Harris va petrece a fost condamnată la o lună de închisoare, dar și la trei luni în arest la domiciliu după ce a luat obiecte personale aparținând lui Ashley Biden, fiica președintelui Joe Biden.

Harris, în vârstă de 41 de ani, a pledat vinovată în 2022. Ea a fost condamnată marți de un tribunal federal din New York.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia a povestit că a primit 20.000 de dolari de la Project Veritas, un grup care efectuează atacuri cu camera ascunsă care vizează instituții de știri, oficiali guvernamentali și politicieni.

Judecătoarea a numit acțiunile lui Harris „josnice și, prin urmare, foarte grave”.

Ashley Biden a păstrat un jurnal și alte obiecte într-o casă în care stătuse în Delray Beach, Florida, în 2020.

Harris s-a mutat în acea casă și a găsit obiectele fiicei lui Biden și, împreună cu un alt bărbat, a încercat să vândă jurnalul echipei de campanie a lui Donald Trump, însă aceasta nu a fost interesată, așa că cei doi au apelat la Project Veritas.

Bărbatul a pledat, de asemenea, vinovat și va fi condamnat la o dată ulterioară. Project Veritas nu a publicat jurnalele. Ben Wetmore, președintele consiliului de administrație al Project Veritas, a declarat pentru BBC că organizația a predat jurnalul autorităților.

După ce a pledat vinovată, Harris nu s-a prezentat la o serie de audieri de condamnare. Ea și-a cerut scuze instanței, spunând că este preocupată să aibă grijă de cei doi copii ai săi. Harris și-a cerut, de asemenea, scuze fiicei președintelui în timpul audierii.

#condamnare #femeie #Furt #inchisoare #SUA

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.