Un nou raport avertizează că numai în acest an vor fi generate aproximativ 220 de milioane de tone de deșeuri de plastic, echivalentul a 20.000 de turnuri Eiffel.

Organizația caritabilă EA Earth Action a publicat studiul său anual, care arată că, în 2024, în întreaga lume vor fi generate 28 kg de deșeuri de plastic pe persoană.

De asemenea, se prevede că peste o treime dintre acestea vor fi gestionate greșit, scrie dailymail.co.uk.

Îngrijorător este faptul că această cantitate se ridică la 69,5 milioane de tone de plastic care ajung la groapa de gunoi.

Aceasta include ambalajele din plastic, plasticul din textile și plasticul din deșeurile menajere.

Raportul estimează, de asemenea, Ziua depășirii cantității de plastic, care reprezintă momentul în care cantitatea de deșeuri de plastic generată depășește capacitatea de gestionare a lumii.

În acest an, se așteaptă ca acest moment să aibă loc pe 5 septembrie.

Cercetătorii au avertizat, de asemenea, că, începând din această lună, aproape 50% din populația lumii trăiește în zone în care cantitatea de deșeuri de plastic generată a depășit deja capacitatea de gestionare a acestora.

Acest procent va crește la 66% până la Ziua depășirii limitelor de plastic, au spus ei.

Doar 12 țări sunt responsabile pentru 60% din deșeurile de plastic prost gestionate la nivel mondial, au adăugat ei, primele cinci fiind China, SUA, India, Brazilia și Mexic.

Sarah Perreard, co-director executiv al EA Earth Action, a declarat: „Constatările sunt fără echivoc; îmbunătățirile în ceea ce privește capacitatea de gestionare a deșeurilor sunt depășite de creșterea producției de plastic, ceea ce face ca progresul să fie aproape invizibil. Presupunerea că reciclarea și capacitatea de gestionare a deșeurilor vor rezolva criza plasticului este eronată”.

Sian Sutherland, co-fondator al organizației A Plastic Planet, a declarat: „După ce oamenii de știință au tras un semnal de alarmă timp de decenii, acum este evident pentru toată lumea că poluarea cu plastic a pus omenirea pe drumul spre un dezastru ecologic și umanitar. Avem o fereastră îngustă de oportunitate în acest an pentru a crea un tratat global privind materialele plastice care să protejeze nu numai oceanul, aerul și solul nostru, ci și pe copiii noștri”.

Raportul a fost publicat înainte de cea de-a patra rundă de negocieri pentru un Tratat global al ONU privind plasticul, care va avea loc la Ottawa, Canada, la sfârșitul acestei luni.

Acesta recomandă strategii precum reducerea consumului și a utilizării plasticului, promovarea inițiativelor de reparare și reutilizare, îmbunătățirea infrastructurii locale de gestionare a deșeurilor și încetarea importului de deșeuri de plastic din alte țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deseuri #plastic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.