Aproximativ 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi lucrători dotați cu competențele adecvate în 2023. Această cifră a crescut de la 42%, cât era în 2018, ceea ce reprezintă o creștere de 33 de puncte procentuale. Și nu există niciun semn că cererea de lucrători calificați va încetini prea curând, transmite euronews.com.

Lipsa de competențe devine din ce în ce mai mult o problemă serioasă pentru angajatorii din întreaga Europă, după cum ilustrează diferite sondaje. În 2023, 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au raportat că dificultățile în găsirea de angajați cu competențele potrivite reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale lor, potrivit Eurostat.

ManpowerGroup, o companie globală de soluții pentru forța de muncă, a constatat, de asemenea, că trei din patru angajatori din 21 de țări europene nu au putut găsi competențele de care aveau nevoie. Acest procent a fost de 42% în 2018, ceea ce corespunde la 33 de puncte procentuale sau o creștere de 79% în ultimii cinci ani.

Studiul, publicat în octombrie 2023, a arătat că lipsa de competențe profesionale este o provocare globală semnificativă. „Cifrele din sondajul nostru anual privind deficitul de talente au crescut dramatic, deoarece nevoia de lucrători calificați devine din ce în ce mai acută”, a declarat Mara Stefan, vicepreședinte al Global Insights la ManpowerGroup.

Deficitul a inclus și țările europene. În medie, în 21 de țări europene, 75% dintre angajatori au raportat dificultăți în ocuparea posturilor, variind de la 59% în Finlanda la 82% în Germania și Grecia.

„În Europa, asistăm la o scădere a șomajului, ceea ce înseamnă că nu există suficienți lucrători calificați pentru a ocupa locurile de muncă existente sau noi. Pentru a agrava această situație, Europa are o populație îmbătrânită, iar scăderea globală a natalității contribuie și mai mult la deficitul de competențe și de talente pe care îl vedem astăzi”, a subliniat ea. „Acest lucru explică parțial de ce deficitul de talente din Germania este mai accentuat decât în Finlanda. În 2023, rata șomajului în Germania era de 3,0%, în timp ce în Finlanda era de 7,0%, ceea ce duce la un bazin mai mic pentru găsirea de forță de muncă calificată”, a adăugat Mara Ștefan.

În 2018, media a fost de doar 42% în aceste țări, variind de la 18% în Irlanda la 81% în România. Cu excepția României, ponderea angajatorilor care nu au putut găsi competențele de care aveau nevoie a crescut substanțial între 2018 și 2023.

Penuria de anagajați este o problemă mare în Europa

Sondajul Eurobarometru, realizat la sfârșitul anului 2023, oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra deficitului de personal. Aproximativ 54% dintre IMM-urile din UE au identificat dificultățile în găsirea de angajați cu competențele potrivite ca fiind una dintre primele trei cele mai grave probleme pentru întreprinderea lor.

Acesta a variat de la 28% în Turcia la 68% în Belgia. Această cifră a fost de 50% sau mai mult în 20 din cele 34 de țări, ceea ce indică faptul că deficitul de competențe este o problemă comună și gravă. Aceasta a fost, de departe, cea mai identificată problemă gravă pentru întreprinderi, urmată de obstacolele de reglementare sau de povara administrativă (34%).

În cazul IMM-urilor cu experți în domeniul asistenței clienților, aproximativ 23% dintre respondenți au declarat că există un deficit de competențe pentru posturile de tehnician. Acest rol include profesioniști în vânzări, consilieri clienți, recepționeri etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #angajatori #competente #Europa

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.