Șeful agenției ONU pentru climă spune că mai avem la dispoziție doar doi ani pentru a ne salva planeta. El face apel la guverne, băncile de dezvoltare și oamenii de afaceri să redirecționeze sume uriașe acestui scop, transmite Reuters.

Oamenii de știință spun că reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră dăunătoare climei până în 2030 este crucială pentru a opri o creștere a temperaturilor de peste 1,5 grade Celsius, care ar dezlănțui mai multe condiții meteorologice extreme.

Cu toate acestea, anul trecut, emisiile de CO2 legate de energie la nivel mondial au crescut la un nivel record. Angajamentele actuale de combatere a schimbărilor climatice abia dacă ar reduce emisiile globale până în 2030.

Simon Stiell, secretar executiv al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, a declarat că următorii doi ani sunt „esențiali pentru salvarea planetei noastre”. „Avem încă o șansă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, dar avem nevoie de aceste planuri mai puternice, acum”, a spus el.

Stiell a declarat că acțiunile Grupului celor 20 trebuie să se intensifice urgent.

Negocieri ONU privind clima

Principala sarcină pentru negocierile ONU privind clima din acest an de la Baku, Azerbaidjan, este ca țările să convină asupra unui nou obiectiv pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare care se luptă să investească în trecerea de la combustibilii fosili și combaterea schimbărilor climatice.

Summiturile ONU privind clima au crescut în dimensiune în ultimii ani, mii de lobbyiști și reprezentanți ai mediului de afaceri participând alături de delegațiile guvernamentale direct implicate în negocieri. Aproape 84.000 de persoane au participat la summitul COP28 de anul trecut din Dubai, atrăgând critici din partea activiștilor după ce peste 2.000 de lobbyiști ai combustibililor fosili s-au înregistrat pentru a participa.

Stiell a spus că ar dori ca viitoarele reuniuni COP să fie reduse în dimensiune, acordând în același timp prioritate rezultatelor puternice ale negocierilor. El a spus că se află în discuții cu Azerbaidjanul și Brazilia, gazda următoarelor două summituri ONU privind clima.

De asemenea, a cerut ca mai multe fonduri pentru combaterea schimbărilor climatice să fie strânse prin reducerea datoriilor, finanțare mai ieftină pentru țările mai sărace, noi surse de finanțare internațională, cum ar fi o taxă pe emisiile din transportul maritim și reforme la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

„În fiecare zi, miniștrii de Finanțe, directorii executivi, investitorii, bancherii climatici și bancherii de dezvoltare direcționează trilioane de dolari. Este timpul să schimbăm acei dolari”, a spus Stiell.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clima #glob #ONU #planeta #schimbari climatice

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.