Ritmul scăderii inflaţiei depăşeşte aşteptările, însă lupta cu aceasta nu s-a încheiat, a comunicat Kristalina Georgieva, lidera Fondului Monetar Internaţional, joi. Aceasta a recomandat prudenţă oficialilor băncilor centrale în ajustarea ratelor dobânzilor, bazându-se pe viitoarele date economice, conform Reuters.

Kristalina Georgieva a evidenţiat că, în trimestrul final al anului 2023, inflaţia de bază în țările dezvoltate a scăzut la 2,3%, marcând o reducere semnificativă de la 9,5% cu 18 luni în urmă, anticipându-se continuarea acestui trend descendent în 2024. Această evoluţie ar putea facilita iniţiativa băncilor centrale din principalele economii de a diminua ratele dobânzilor în semestrul secund al anului, deşi calendarul şi ritmul ajustărilor vor varia, a menţionat Georgieva în cadrul unui eveniment găzduit de Atlantic Council.

Georgieva a subliniat importanţa menţinerii independenţei băncilor centrale, îndemnându-i pe reprezentanţii acestora să nu cedeze în faţa presiunilor pentru o reducere precoce a costurilor împrumuturilor. O astfel de măsură anticipată ar putea reînvia inflaţia, necesitând noi acţiuni de strângere a politicii monetare, pe când amânarea ajustărilor ar putea inhiba activitatea economică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, directorul FMI a indicat că raportul următor privind Perspectiva Economică Mondială, așteptat săptămâna viitoare, va prezenta o imagine uşor îmbunătăţită a economiei globale, susţinută de dinamica puternică din SUA şi din numeroase economii emergente, fără a furniza detalii precise despre noile estimări.

Despre rezilienţa economiei globale, Georgieva a menţionat contribuţia pieţei muncii solide, a consumului intens al gospodăriilor și a soluţionării blocajelor din lanţurile de aprovizionare. Cu toate acestea, a avertizat că persistă numeroase motive de preocupare.

La un eveniment Atlantic Council, Georgieva a remarcat că mediul global devine tot mai dificil, cu tensiuni geopolitice care amplifică riscul de fragmentare şi ne aminteşte că trăim într-o lume unde trebuie să fim pregătiţi pentru neprevăzut.

#FMI #inflatie

Centrul Național de Management al Crizelor evită să răspundă concret la întrebările despre ce se va întâmpla dacă situația de pe Nistru și Prut se agravează. Grupul de presă Realitatea a întrebat care sunt localitățile cele mai expuse, ce rezerve de apă au fost pregătite și la ce nivel al râurilor ar putea fi introduse restricții, instituția, însă, ne-a transmis că situația este monitorizată și că există „praguri operaționale”, fără să spună însă care sunt acestea.

În răspunsul oferit , CNMC recunoaște că debitele scăzute ale Nistrului și Prutului reprezintă un factor de risc. Instituția spune că autoritățile lucrează preventiv pentru ca acesta să nu se transforme în întreruperi ale alimentării cu apă și că sunt pregătite mai multe scenarii pentru cazul în care debitele vor rămâne mici o perioadă mai lungă.

„O atenție sporită este acordată sistemelor care depind direct de captările din Nistru și Prut. Gradul de vulnerabilitate diferă însă în funcție de tipul captării, nivelul apei și capacitățile tehnice ale fiecărui operator”, se arată în răspunsul transmis.

Am întrebat concret care sunt zonele sau localitățile cele mai vulnerabile. CNMC nu le-a indicat, precizând doar că, împreună cu autoritățile locale și operatorii, sunt evaluate necesitățile și sursele alternative de apă.

Nici în privința unui nivel critic al apei nu am primit o cifră. Instituția spune că există „praguri operaționale”, dar că deciziile nu depind de o singură cotă a apei.

„Sunt analizate concomitent evoluția debitelor, prognozele de aport, situația captărilor și posibilitățile tehnice de intervenție”, precizează CNMC.

În răspunsul expediat, CNMC a mai menționat că eventualele restricții ar fi o măsură de ultimă instanță și ar fi aplicate gradual și temporar. Instituția nu a precizat însă, în răspunsul oferit presei, care este pragul la care s-ar ajunge la această măsură și nici care localități ar fi primele vizate.

Între timp, situația hidrologică rămâne una complicată. Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, iar scăderea nivelului apei pune presiune inclusiv pe sistemele de alimentare cu apă.

Pentru Chișinău, una dintre zonele vulnerabile este stația de captare de la Coșernița. Nivelul scăzut al Nistrului creează probleme tehnice pentru captarea apei, iar autoritățile au trimis pompe suplimentare către „Apă-Canal Chișinău” pentru a menține alimentarea.

Situația este complicată și de evoluția din amonte. Ucraina a anunțat recent că nu mai poate asigura debitul minim garantat anterior, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu peste 10 metri.

Și pe Prut nivelul apei este alarmant. Lacul de acumulare Costești-Stânca a pierdut aproximativ 1,28 metri într-o singură lună, iar autoritățile au redus debitul eliberat din acumulare pentru a păstra rezerva de apă. Prutul este o sursă importantă pentru raioanele Glodeni, Fălești, Ungheni, Leova, Cahul și Cantemir.