Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

FOTO, VIDEO Incendiu devastator în capitala Danemarcei. O clădire emblematică din Copenhaga, cuprinsă de flăcări

16 Apr. 2024, 12:09
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
16 Apr. 2024, 12:09 // În Lume //  Realitatea.md

Un incendiu uriaș a izbucnit marți, 16 aprilie, în centrul vechi din Copenhaga, Danemarca. Flăcări imense au cuprins una dintre cele mai vechi clădiri, iar turla de 56 de metri înălțime a acesteia s-a prăbușit, scrie Digi24.ro. 

Potrivit sursei citate, toate persoanele din clădire au putut să iasă la timp, iar angajații care lucrau la reabilitarea imobilului au reușit să scoată și să salveze din flăcări câteva dintre operele de artă, scrie BBC.

Ministrul Culturii, Jakob Engel-Schmidt, a declarat că 400 de ani de moștenire culturală daneză au fost mistuiți în flăcări. Clădirea, datând din 1625, se află lângă Parlamentul Danemarcei și palatul regal, Christiansborg. De asemenea, presa daneză a scris că piața a fost evacuată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Arhitectul Henrik Grage a declarat pentru televiziunea daneză că este o zi tragică. „Este Notre Dame”, a spus el, comparând tragedia de azi cu incendiul care a cuprins acoperișul și turla catedralei din centrul Parisului, în 2019.

Flăcările au cuprins una dintre clădirile emblematice ale capitalei Danemarcei. Edificiul fiind cunoscut drept sediul Bursei din Copenhaga, din anii 70 și folosit ca muzeu.

Deocamdată, nu se cunosc încă informații despre cauza incendiului sau dacă sunt victime.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.