Flacăra olimpică a fost aprinsă marţi, 16 aprilie 2024, la vechiul sit Olympia, în Grecia, cu 101 zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris (26 iulie – 11 august).
Ceremonia a debutat cu imnul olimpic, interpretat de mezzosoprana Joyce DiDonato, urmat de cele ale Franţei şi Greciei, iar primul care a luat cuvântul a fost Aristidis Panagiotopoulos, primarul din Olympia, care a ţinut să le ureze oaspeţilor „bun venit în acest sit sacru pentru aprinderea flăcării, unde a apărut un mesaj universal, un mesaj de pace şi reconciliere a popoarelor”.
Preşedintele Comitetului francez de organizare, Tony Estanguet, a spus la rândul său: „La 100 de ani după ultima ediţie a Jocurilor de vară în ţara noastră, poporul francez va avea onoarea să găzduiască această a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Franţa este pregătită. Suntem pregătiţi să scriem o nouă pagină, suntem mândri că Jocurile sunt nu doar spectaculoase, ci şi mai responsabile”.
Conducătorul mişcării olimpice, Thomas Bach, s-a referit în discursul său la iniţiatorul Jocurilor Olimpice moderne, francezul Pierre de Coubertin. „Această idee de a promova pacea şi speranţa prin sport a fost preluată de Pierre de Coubertin. Întotdeauna un vizionar, el a declarat: ‘Olimpiadele sunt atât un pelerinaj în trecut, cât şi un act de credinţă în viitor’. Jocurile de la Paris sunt un pelerinaj în trecutul nostru, în Olympia antică şi un act de credinţă în viitorul nostru. Şi ce loc mai bun pentru a mărturisi credinţa noastră în viitor decât Parisul, oraşul natal al iubitului nostru fondator şi renovator al Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin”, a subliniat Bach.
Publicul şi invitaţii s-au deplasat apoi către ruinele vechi de 2.600 de ani ale templului Herei, unde „marea preoteasă”, interpretată de actriţa greacă Mary Mina, îmbrăcată într-o rochie asemănătoare cu cele din antichitate, a aprins flacăra olimpică.
Sistemul de aprindere a flăcării implică utilizarea soarelui şi a unei oglinzi cilindrice parabolice, proces deja cunoscut grecilor antici: razele soarelui care se reflectă în recipient degajează o căldură intensă care permite obţinerea unei flăcări. Dar vremea înnorată din Peloponez a împiedicat ca ritualul să fie îndeplinit în acest fel, flacăra fiind aprinsă de la o flacără de rezervă, păstrată într-un bol antic. Ceremonia a continuat apoi cu o coregrafie în jurul ruinelor templului, în cadrul căreia dansatorii şi dansatoarele au adus un omagiu poporului grec şi tradiţiilor olimpice.
Mişcarea Olimpică din România a fost reprezentată la ceremonie de preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, de fosta campioană olimpică la atletism Maricica Puică, alături de Directorul Academiei Olimpice Române, filiala Braşov, Radu Frunteş, ultimii doi fiind invitaţii primarului din Archaia Olympia.
Primul purtător al torţei olimpice a fost Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj la Jocurile Olimpice de la Tokyo, urmat de înotătoarea franceză Laure Manaudou, care a cucerit primul ei titlu olimpic în 2004, la Atena, în proba de 400 m liber. Aceasta este prima purtătoare a flăcării olimpice din partea Franţei.
Flacăra olimpică va începe o călătorie de 5.000 km prin Grecia, timp de 11 zile, de la insula Corfu din Marea Ionică până la insula Santorini din Ciclade, cu faimosul său decor de carte poştală, via Kastellorizo, în sud-estul ţării. De asemenea, flacăra va urca pe stânca Acropole pentru a petrece o noapte lângă Partenonul care domina capitala Greciei.
Apoi flacăra va fi transmisă organizatorilor francezi pe 26 aprilie, pe stadionul Panathenaic din Atena, locul în care s-au disputat primele Jocuri Olimpice din epoca modernă, în 1896.
În Pireu, marele port de la sud de Atena, flacăra se va îmbarca pe Belem, o ambarcaţiune cu trei catarge, pentru a călători spre ţara gazdă a JO 2024, fiind aşteptată la Marsilia, în sud-estul Franţei, pe 8 mai.
Simbolul Jocurilor Olimpice va străbate apoi toată Franţa, trecând prin Antile şi Polinezia Franceză, pentru a ajunge la Paris în ziua ceremoniei de deschidere, 26 iulie.
