În România, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2023 menționează amenințările „hibride” puse la cale de Rusia împotriva Bucureștiului, dar și necesitatea menținerii actualului curs pro-occidental al R. Moldova.

Raportul citat de Europa Liberă România spune că în Republica Moldova este esențială „menținerea continuității unei guvernări pro-europene” și după 2025, când vor avea loc în Moldova alegeri parlamentare, pentru „asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare și perspectiva extinderii agresiunii militare ruse și asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar și de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional și pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”, se mai spune în raport.

Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații „ostile”.

„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.

Printre aceste acțiuni ostile s-ar fi numărat:

încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#guvernare #Republica Moldova #Romania #UE

În acest an, 92 de instituții de învățământ din țară au fost reorganizate. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dintre acestea, 31 și-au sistat activitatea. Alte 56 au trecut la o altă formă de organizare, iar cinci au fuzionat cu alte instituții. În urma schimbărilor, peste 1 900 de elevi au fost transferați la alte școli, transmite IPN.

Ministrul Dan Perciun a precizat că cele mai multe transformări au vizat școlile primare. Astfel, 35 au devenit școli primare-grădinițe, patru au fost reorganizate în școli primare, șapte în grădinițe și trei în gimnazii-grădinițe. Alte patru instituții au devenit filiale ale unor școli, iar trei și-au continuat activitatea ca gimnazii, inclusiv prin preluarea elevilor din alte instituții.

Potrivit ministrului, legislația prevede încetarea activității școlilor cu mai puțin de zece elevi, transformarea gimnaziilor cu mai puțin de 35 de elevi în clasele V-IX în școli primare și reorganizarea școlilor primare cu mai puțin de 30 de elevi în școli primare-grădinițe. Procesul ține cont și de distanța până la instituția alternativă, care nu trebuie să depășească 20 de kilometri, precum și de limba de predare.

Dintre elevii transferați, aproape jumătate învață la mai puțin de zece kilometri de fosta școală, iar 97% – la o distanță de cel mult 20 de kilometri.