Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat examinarea procesului penal în privința procuroarei care i-a pus note mici lui Ion Munteanu, la concursul pentru funcția de procuror general. Autoritatea anunță să s-a autosesizat pe 1 martie.

PA invocă faptul că s-ar fi comis abuz de putere, prin folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, car ar fi cauzat daune „considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”.

„Potrivit probelor administrate în cadrul procesului penal, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al Consiliul Superior al Procurorilor, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General.
Probele acumulate în cardul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că, în acordarea unui punctaj arbitrar și lipsit de obiectivitate și meritocrație de 3,5 candidatului Ion Munteanu, Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, acesta fiind Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General. Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al Procurorului General, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, notează Procuratura Anticorupție.

Olesea Vîrlan este acuzată că ar fi afectat grav interesele instituționale ale Procuraturii și imaginea CSP-ului. PA mai invocă faptul că s-a încălcat „obligativitatea față de procesul de integrare Europeană, care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul lunii martie, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios a Olesei Vîrlan, statul nu a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă”.

„La fel, acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat interesele publice și prin faptul că a fost afectată grav imaginea Comisiei Pre-Vetting și încrederea publică în procedura de pre-vetting pentru selecția candidaților la funcția de membri ai CSP, deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, mai notează procuratura specializată.

Deoarece în 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din conținutul art. 327 a Codului penal, acțiunile nu pot fi sancționate drept contravenție. Totodată, PA susține că, deoarece rezultatele concursului au fost anulate, deși acțiunile Olesei Vîrlan sunt reproșabile, nu au cauzat daune și nu pot fi incriminate sub aspect penal.

„Astfel, în rezultatul investigației, Procurorul–șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere (prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod contravențional), fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, proces contravențional la data de 10 aprilie 2024”, notează PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contravenția se pedepsește cu amendă de la 1500 la 4500 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni, până la un an.

Pe 19 martie 2024, Procurorul General interimar a semnat ordinul de eliberare, conform cererii de demisie, a Olesei Vîrlan.
În privința lui Andrei Roșca, în interesul căreia ar fi acționat Olesea Vîrlan și care în calitate de membru CSP ar fi intenționat să o numească în septembrie 2022 pe funcționară adjunct interimar la Procuratura Ialoveni, „în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către Procurorul General interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș”, s-a constatat comiterea contravenției privind abuzul de serviciu. Acesta, însă, nu poate fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție a expirat.

Amintim că membra Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, evaluarea căreia a dus la anularea rezultatelor concursului pentru funcția de Procuror General, a recunoscut că a comis erori la notarea lui Ion Munteanu. Mai exact, ea spunea că punctajul candidatului ar fi trebuit să fie 8,5 în loc de 3,5, dar „s-au strecurat anumite greșeli”.

La scurt timp, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a sugerat că Olesea Vîrlan trebuie să-și depună cererea de demisie.

#abuz de serviciu #concurs #Ion Munteanu #Olea Vîrlan #procuror general

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.