Concursul pentru funcția de șef al PG: Un procuror, investigat de PA după ce i-a pus note mici lui Munteanu

Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat examinarea procesului penal în privința procuroarei care i-a pus note mici lui Ion Munteanu, la concursul pentru funcția de procuror general. Autoritatea anunță să s-a autosesizat pe 1 martie.

PA invocă faptul că s-ar fi comis abuz de putere, prin folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, car ar fi cauzat daune „considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”.

„Potrivit probelor administrate în cadrul procesului penal, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al Consiliul Superior al Procurorilor, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General.
Probele acumulate în cardul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că, în acordarea unui punctaj arbitrar și lipsit de obiectivitate și meritocrație de 3,5 candidatului Ion Munteanu, Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, acesta fiind Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General. Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al Procurorului General, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, notează Procuratura Anticorupție.

Olesea Vîrlan este acuzată că ar fi afectat grav interesele instituționale ale Procuraturii și imaginea CSP-ului. PA mai invocă faptul că s-a încălcat „obligativitatea față de procesul de integrare Europeană, care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul lunii martie, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios a Olesei Vîrlan, statul nu a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă”.

„La fel, acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat interesele publice și prin faptul că a fost afectată grav imaginea Comisiei Pre-Vetting și încrederea publică în procedura de pre-vetting pentru selecția candidaților la funcția de membri ai CSP, deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, mai notează procuratura specializată.

Deoarece în 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din conținutul art. 327 a Codului penal, acțiunile nu pot fi sancționate drept contravenție. Totodată, PA susține că, deoarece rezultatele concursului au fost anulate, deși acțiunile Olesei Vîrlan sunt reproșabile, nu au cauzat daune și nu pot fi incriminate sub aspect penal.

„Astfel, în rezultatul investigației, Procurorul–șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere (prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod contravențional), fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, proces contravențional la data de 10 aprilie 2024”, notează PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contravenția se pedepsește cu amendă de la 1500 la 4500 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni, până la un an.

Pe 19 martie 2024, Procurorul General interimar a semnat ordinul de eliberare, conform cererii de demisie, a Olesei Vîrlan.
În privința lui Andrei Roșca, în interesul căreia ar fi acționat Olesea Vîrlan și care în calitate de membru CSP ar fi intenționat să o numească în septembrie 2022 pe funcționară adjunct interimar la Procuratura Ialoveni, „în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către Procurorul General interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș”, s-a constatat comiterea contravenției privind abuzul de serviciu. Acesta, însă, nu poate fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție a expirat.

Amintim că membra Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, evaluarea căreia a dus la anularea rezultatelor concursului pentru funcția de Procuror General, a recunoscut că a comis erori la notarea lui Ion Munteanu. Mai exact, ea spunea că punctajul candidatului ar fi trebuit să fie 8,5 în loc de 3,5, dar „s-au strecurat anumite greșeli”.

La scurt timp, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a sugerat că Olesea Vîrlan trebuie să-și depună cererea de demisie.

#Olea Vîrlan #Ion Munteanu #procuror general #abuz de serviciu #concurs

După doi ani de război, Israelul și mișcarea palestiniană Hamas au convenit, joi dimineață, asupra unui armistițiu în Fâșia Gaza, parte a planului președintelui american Donald Trump de a stabili o pace „durabilă” în regiune, relatează AFP. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, Trump a declarat că este „mândru să anunțe că Israelul și Hamas au fost de acord cu prima fază” a planului său de pace pentru Gaza, în urma negocierilor indirecte desfășurate în Egipt.

„Aceasta înseamnă că toți ostaticii vor fi eliberați foarte curând și că Israelul își va retrage trupele pe linia convenită, primii pași către o pace puternică, durabilă și eternă”, a spus președintele SUA.

Qatarul, stat mediator în procesul de negociere, a confirmat că „s-a ajuns la un acord privind toate dispozițiile și mecanismele de punere în aplicare a primei faze a acordului de armistițiu în Gaza, care va duce la sfârșitul războiului, eliberarea ostaticilor israelieni și a prizonierilor palestinieni și la intrarea ajutoarelor umanitare”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari.

Hamas a anunțat la rândul său că „a ajuns la un acord care prevede sfârșitul războiului din Gaza”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat înțelegerea, mulțumindu-i lui Trump:

„Este o zi mare pentru Israel”, a spus el, adăugând că joi va convoca o ședință a cabinetului pentru „a ratifica acordul și a repatria toți ostaticii noștri prețioși”.

Donald Trump, care își dorește Premiul Nobel pentru Pace care va fi anunțat vineri, anunțase anterior o posibilă vizită în Orientul Mijlociu la sfârșitul acestei săptămâni, considerând un acord „foarte aproape” în a patra zi de negocieri la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a încerca să se ajungă la un armistițiu în Gaza.

Surse citate de AFP susțin că acordul privind prima fază a planului urmează să fie semnat chiar joi în Egipt. Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a declarat că l-a invitat pe Trump „să asiste la semnarea acestuia”, dacă negocierile se finalizează cu succes.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat anunțul:

„Luptele trebuie să înceteze odată pentru totdeauna. Suferința trebuie să înceteze”, a spus el, cerând părților „să respecte pe deplin termenii acordului”.

Negocierile au avut loc în contextul unor presiuni internaționale intense. Emisarii americani, prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani și șeful serviciilor secrete turce, Ibrahim Kalin, s-au aflat în Egipt pentru discuțiile decisive.

Planul lui Donald Trump, prezentat la 29 septembrie, prevede un armistițiu, eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți în Israel, retragerea treptată a armatei israeliene din Gaza și dezarmarea Hamas.