Țările de Jos au decis să închidă definitiv, robinetul la zăcământul de gaze Groningen, cel mai mare din Europa, a cărui exploatare a fost la originea mai multor seisme în ultimele decenii.

Producţia de gaze în regim normal la Groningen a fost oprită în luna octombrie 2023, după mai mulţi ani de reducere a activităţilor de extracţie de gaze din cauza activităţii seismice. Însă din cauza valului de frig din ultimele luni, a fost permisă o reluare limitată a producţiei de gaze, dar cu toate acestea guvernul a propus o lege care va închide, definitiv, robinetul la Groningen începând cu 1 octombrie 2024. Senatul a aprobat marţi seara această lege.

„Guvernul a dorit astfel să aducă mai multă claritate şi certitudine cu privire la oprirea definitivă a extracţiei de gaze”, a precizat camera superioară într-un comunicat publicat marţi seara, 16 aprilie curent.

Zăcământul de la Groningen era exploatat din 1963, însă în ultimii 20 de ani populaţia din zona a suferit de pe urma seismelor de magnitudine redusă dar de mică adâncime, create de pungile de aer create de extracţia gazelor, care au provocat numeroase pagube.

„O datorie de onoare a fost plătită populaţiei din Groningen, în primul rând prin accelerarea consolidării clădirilor şi acoperirea pagubelor”, a declarat Senatul.

În schimb, criticii deciziei şi-au exprimat îngrijorările cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze în Ţările de Jos, mai ales ţinând cont de incertitudinile create de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Zăcământul de gaze Groningen este operat de compania de gaze NAM, un joint venture între Shell şi ExxonMobil. Se estimează că de la debutul producţiei şi până în prezent, zăcământul de gaze Groningen a adus 363 miliarde de euro la Trezoreria statului şi profituri de aproximativ 66 miliarde de euro pentru Shell şi Exxon.

Inițial, Olanda a decis să închidă complet producția la câmpul gazeifer Groningen, cel mai mare din Europa, de la 1 octombrie 2023, rezervele de gaze naturale care rămân în subteran putând fi extrase doar în condiții extraordinare, de maximă urgență.

Deja, producția se derula la cote minime de câțiva ani de teama riscurilor seismice generate de operațiunile de foraj și extracție a gazelor naturale.

Localnicii suferă de anxietate după un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter, care a avut loc în 2018. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune în ultimii cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #gaze #zacamant

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.