Atacatorii de la sala de concerte Crocus ar fi deschis focul folosind mitraliere din dotarea forțelor armate ruse. Suspecții ar fi utilizat arme de tip AK-74 și AK-12.

Cum puteau ajunge armele la teroriști?

Jurnalistul rus Nikita Condratiev a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că fiecare militar are arma înscrisă în acte, pe care nu o prea folosește. Alte muniții sunt obținute drept „trofee”, preluate de la camarazii care mor sau de la militarii ucraineni, decedați pe câmpul de luptă.

Condratiev este de părere că soldații care „obțin” astfel mai multe arme, ajung să le vândă pe Darknet, notează disinfo.md, cu referire la surse din presa rusă. În opinia sa, mitralierele din care s-a tras la Crocus ar fi ajuns din Daghestan în Federația Rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un fost ofițer al celei de-a 42-a brigade de puști motorizate a armatei ruse, Konstantin Efremov, care s-a retras din armată în mai 2022 și s-a mutat în Statele Unite, a declarat jurnaliștilor că armata rusă vinde arme la prețuri foarte mici. Înainte de războiul din Ucraina, un pistol putea fi cumpărat cu aproximativ 1000 de dolari, iar o mitralieră cu 300 de dolari. Potrivit lui, armele se „exportă” în mare parte în străinătate.

Potrivit Ministerului rus al Afacerilor Interne pentru 2022, după debutul războiului din Ucraina, numărul infracțiunilor cu arme de foc în Rusia a crescut cu 30%. Liderii în ceea ce privește ratele de creștere au fost regiunile de la hotar, Kursk și Belgorod.

#armata rusa #arme #atac #atentatul de la Moscova #Crocus

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.