Șoferii începători sunt sfătuiți, de obicei, să-și cumpere mașini ieftine cu motoare mici pentru a căpăta experiență de condus și pentru a evita accidentele. Cu toate acestea, vehiculele puternice au sisteme de frânare mai avansate și o manevrabilitate mai bună, ceea ce le face mai ușor de condus.

carVertical, o companie de date auto, a efectuat cercetări pe baza datelor din rapoartele de verificare a istoricului mașinilor uzate pentru a afla dacă există o corelație între puterea medie a motorului unui vehicul și frecvența accidentelor.

În cadrul studiului efectuat, carVertical a examinat rapoarte care prezintă istoricul vehiculelor pentru 43 de mărci de mașini. În toate cazurile analizate, mașinile cu motoare mai puternice erau mai predispuse la accidente.

46,4% dintre vehiculele Audi verificate pe carVertical cu puterea motorului de până la 100 kW au avut înregistrări de daune, în timp ce rata în rândul modelelor de peste 400 kW a fost mai mare – 55,6%.

Tendințe similare au fost observate și la mașinile Volkswagen unde 42,6% dintre modelele cu motoare de până la 100 kW au fost avariate, față de 48,9% la motoarele de 300-400 kW.

45% dintre vehiculele Ford cu motoare de până la 100 kW au avut înregistrări de daune și 55% dintre cele cu motoare de peste 400 kW.

1 din 3 mașini Renault (36,3%) echipate cu cele mai mici motoare a suferit un accident minor sau major. Procentajul mașinilor avariate a fost mai mare în rândul vehiculelor care aveau 300-400 kW sub capotă – 42,9%.

Toyota este una dintre mărcile la care fluctuațiile sunt minore: 36% dintre modelele cu motoare mici au fost avariate, față de 39,5% dintre mașinile cu motoare de 200-300kW. Cu toate acestea, Toyota nu are modele echipate cu motoare de peste 400 kW, ceea ce ar fi putut duce la rate de daune mai mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BMW s-a remarcat dintre toate mărcile de vehicule analizate în cercetare: 60,3% dintre mașinile cu motoare de până la 100 kW au fost avariate, față de un incredibil 68,6% dintre vehiculele cu o putere mai mare de 400 kW.

„Deși toate vehiculele trebuie să respecte regulile de circulație, se pare că mașinile mai puternice ignoră limitele de viteză, iar șoferii lor își asumă riscuri mai mari. Nu există nici măcar o singură marcă auto pentru care vehiculele mai puțin puternice să fie mai predispuse la accidente”, spune Matas Buzelis, expert în automobile și directorul departamentului de comunicații al carVertical.

Unele mașini sunt de până la 7 ori mai puternice decât altele

Dintre toate mărcile de vehicule verificate pe carVertical, Bentley a avut cea mai mare putere medie a motorului – 415 kW sau 564 CP. Producătorul de mașini de lux este urmat de Maserati (268 kW/364 CP), Cadillac (264 kW/359 CP), Tesla (263 kW/358 CP) și Porsche (257 kW/349 CP).

În timp ce cercetarea a arătat că cumpărătorii de vehicule second hand preferă să verifice istoricul mașinilor care au motoare mai puternice și mașinile mici cu motoare mai puțin puternice sunt inspectate pe carVertical.

Mașinile Smart au cea mai mică putere medie a motorului – 59 kW sau 80 CP. La mică distanță se află și Dacia (72 kW/98 CP), Lancia (77 kW/105 CP), Fiat (83 kW/113 CP) și Suzuki (87 kW/118 CP).

Potrivit domnului Buzelis, existența accidentelor grave în istoricul unei mașini poate fi un semnal de alarmă pentru cumpărători. Prin urmare, este important să consultați un mecanic profesionist și să aflați dacă daunele suferite de o mașină îi pot afecta pe termen lung fiabilitatea.

#accidente rutiere #masini #soferi #studiu

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.