Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

5 tehnici deepfake utilizate în campaniile electorale – ghid de la Directoratul de Securitate Cibernetică din România 

23 Apr. 2024, 11:46
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
23 Apr. 2024, 11:46 // Societate //  Realitatea.md

Specialiştii Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) au realizat un ghid şi un test online pentru depistarea deepfake, fenomen despre care afirmă că a adus schimbări semnificative în peisajul fraudelor online.

„Fenomenul Deepfake a adus schimbări semnificative în peisajul fraudelor online. Este crucial să fiţi vigilenţi în mediul online”, au transmis, luni, specialiştii DNSC, scrie presa de peste Prut.

Ghidul Deepfake începe cu definirea conceptului ca „o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenţei artificiale (IA) sau a altor programe specializate”.

Un capitol distinct în cadrul Ghidului se rederă la pericolul Deepfake în contextul electoral.

„În era digitală actuală, în care graniţa dintre realitate şi ficţiune se estompează în mod constant, procesul electoral depăşeşte simpla confruntare a ideologiilor şi promisiunilor politice, transformându-se într-un teren complex de luptă ideologică. Tehnologiile Deepfake, capabile a sintetiza realist imagini şi voci, pot influenţa semnificativ opinia şi votul alegătorilor în timpul campaniilor electorale, având un impact major asupra procesului democratic”, arată specialiştii DNSC.

Aceştia detaliază efectele Deepfake asupra politicienilor.

„Reputaţia unui politician poate fi grav afectată de videoclipuri Deepfake fabricate, care pot discredita imaginea sa şi pot deteriora şansele de a câştiga alegerile. Răspândirea dezinformării prin Deepfake poate manipula percepţia publică asupra caracterului şi programului politicianului, afectând negativ cariera sa politică”, scrie în document.

De asemenea, există un impact semnificativ asupra partidelor politice.

„Deepfake poate fi utilizat ca instrument strategic pentru a discredita partidele rivale, prin crearea de materiale false care să le prezinte într-o postură negativă. Promovarea agendei propriului partid prin Deepfake poate fi o modalitate eficientă de a influenţa opinia publică şi de a atrage alegători. Utilizarea necorespunzătoare a Deepfake de către partidele politice poate duce la scandaluri şi la pierderea încrederii publicului în sistemul politic”, potrivit Ghidului.

Specialiştii detaliază tehnicile IA/Deepfake utilizate în influenţarea campaniilor electorale:

• Falsificarea video realistă: Algoritmi avansaţi de IA creează videoclipuri aproape imposibil de distins de cele reale, prezentând scene false cu politicieni sau evenimente inventate.

• Clonarea vocii şi falsuri audio: Vocea unui politician este reprodusă cu o precizie uimitoare, generând mesaje false atribuite în mod eronat persoanei respective.

• Generarea de text sintetic: Texte credibile sunt create imitând stilul şi tonul unei personalităţi politice sau a unei instituţii, răspândind dezinformare.

• Schimbarea feţelor şi transformarea: Tehnologia permite modificarea feţelor în videoclipuri, creând scenarii false care nu s-au petrecut niciodată sau nu în contextul prezentat.

• Predicţia comportamentală: IA analizează comportamentul online pentru a prezice răspunsul la anumite mesaje, facilitând crearea de Deepfake-uri ţintite pentru a influenţa segmente specifice de alegători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aceste tehnici pot fi utilizate de actori maliţioşi pentru a discredita candidaţi, a manipula opinia publică şi a submina încrederea în procesul electoral. Este esenţială conştientizarea pericolelor Deepfake şi implementarea de măsuri pentru a combate dezinformarea şi proteja integritatea alegerilor”, a mai transmis Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking