În Spania, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu omologul său din Armenia, Alen Simonian, despre evoluțiile geopolitice recente din regiune.

„Moldova își menține ferm poziția de susținere a Ucrainei și de condamnare a războiului barbar al Rusiei. De asemenea, am declarat că suntem în plin proces de reformare și că o facem în primul rând pentru a ne putea alinia unei lumi unde domnește pacea și bunăstarea”, a scris Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, în cadrul conferinței Președinților de Parlament din statele membre ale UE care se desfășoară în Spania, oficialul moldovean s-a mai întâlnit și cu președintele Stortingului Regatului Norvegiei, Masud Gharahkhani, cu care a discutat despre agenda parlamentară și reformele pe care le implementăm.

„În ultimii ani, avem o cooperare strânsă între țările noastre în domenii economice sau energetice. De asemenea, Norvegia a fost alături de noi și ne-a sprijinit în depășirea crizelor și în eforturile țării noastre de a construi un stat de drept. În context, mi-am exprimat recunoștința pentru decizia de a deschide pentru prima dată un oficiu diplomatic al Norvegiei la Chișinău – un nou pas important în fortificarea relațiilor bilaterale”, a mai menționat șeful Parlamentului.

Amintim că în perioada 21-24 aprilie, Igor Grosu participă la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Aceasta este găzduită de Palatul Regal La Almudaina din Palma, Spania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană constituie un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumentele de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

#discuții #Igor Grosu #oficiali #Spania

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.