Un bărbat în vârstă de 45 de ani din raionul Ungheni a fost condamnat la 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru că a înjunghiat o persoană pe o stradă din oraș.

Acuzatorii de stat spun că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii.

„Potrivit învinuirii înaintate de către procurorii din cadrul Procuraturii raionului Ungheni, inculpatul, la 28 octombrie 2022, aproximativ la orele 05:00, aflându-se pe o stradă din satul Boghenii Vechi, raionul Ungheni, în urma unui conflict verbal, i-a aplicat unui bărbat, care se deplasa pe aceeași stradă, o lovitură cu un cuțit în regiunea toracelui.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală, leziunile corporale cauzate victimei sub formă de plaga pe peretele anterior al toracelui pe dreapta, penetrantă în cavitatea toracică se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inculapta #pedeapsa #procurori #Ungheni #victima

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.