Moldindconbank reconfirmă că una din prioritățile sale este investiția în sistemul educației de calitate în Republica Moldova și anunță cu mândrie aderarea la Parteneriatului Național „Moldova pentru Educație”.

„Moldova pentru Educație” este o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării (MEC), desfășurată sub patronajul Președinției Republicii Moldova.

„Evenimentul este dedicat mediului de afaceri pe care vrem să-l aducem mai aproape de educație. Ne bucurăm că sunt companii care recunosc că investițiile în educație înseamnă o investiție în capitalul uman, în viitorii lor angajați și sunt alături de noi pentru a rezolva provocările strategice pe care le are sistemul nostru și a oferi educație de calitate pentru fiecare copil”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul lansării Parteneriatului Național „Moldova pentru Educație”, eveniment care a avut loc în Săptămâna Educației.

Moldindconbank este una dintre cele 11 companii care vor contribui, cu finanțări în valoare totală de 17 milioane de lei pentru proiectul lansat. Resursele vor fi alocate pentru dotarea sălilor de studii, laboratoarelor, bibliotecilor școlare, sălilor de sport, dar și construcția de sere pentru lecțiile de biologie, achiziționarea și instalarea echipamentelor pentru rețeaua de Internet, bibliotecilor digitale etc.

Angajamentul de participare la inițiativa Ministerului Educației a fost reconfirmat din partea Moldindconbank de către prim-vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii, Victor Cibotaru.

„Moldindconbank permanent se implică în proiecte sociale de amploare. „Moldova pentru Educație”, în opinia noastră, este un proiect foarte important și nu am putut să nu dăm curs invitației de a participa la el și venim cu o contribuție de 2 milioane de lei. Ținând cont de faptul că Moldindconbank mai mult s-a implicat în diferite proiecte pentru dezvoltarea sportului pentru tineri și copii, donația aceasta am dori să o canalizăm pentru reparația și amenajarea sălilor sportive și terenurilor sportive în școlile din Republica Moldova”, a oferit detalii prim-vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank.

Prezent la evenimentul de lansare a Parteneriatului Național „Moldova pentru Educație”, Președintele Parlamentului Igor Grosu a precizat, că pentru a fi realizat cu succes, proiectul necesită susținere atât din partea autorităților, cât și a mediului de afaceri.

„Ne propunem să mobilizăm eforturile Guvernului, ale comunității de afaceri, ale societății civile și ale partenerilor externi pentru îmbunătățirea calității educației în școlile din Republica Moldova”, a spus Grosu.

Primul obiectiv al parteneriatului „Moldova pentru Educație” este modernizarea și dotarea a 35 de instituții din Rețeaua Școlilor Model. Costul total al proiectului se ridică la peste 70 milioane de euro. O parte din aceste cheltuieli vor fi acoperite de către partenerii de dezvoltare ai țării, dar și din bugetul de stat.

Moldindconbank – mereu alături!

#Moldindconbank #Moldova pentru Educație #Săptămâna Educației

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.