Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Zece întrebări privind dosarul „Gemeni” SA

16 Ian. 2021, 12:54
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Pendea
16 Ian. 2021, 12:54 // Opinii //  Cristina Pendea

Sunt departe de gândul de a lua partea acţionarilor majoritari, dar nici nu pot sta indiferent şi să urmăresc cum zi de zi se pregăteşte terenul pentru o mare nedreptate. De aceea, voi încerca să formulez zece întrebări, la care i-aş îndemna să găsească răspuns pe fiecare din cei interesaţi de respectivul caz, inclusiv pe judecătorii ce urmează să pronunţe sentinţa. Or, cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări vor pune în cu totul altă lumină cazul „Gemeni” SA.

Prima: Ce vină are actualul acţionar majoritar, care a cumpărat absolut legal afacerea în 2018, fiind cumpărător de bună credinţă?

A doua: De ce actualul acţionar majoritar trebuie să plătească pentru „reglările de conturi” dintre acţionarii minoritari şi statul Republica Moldova?

A treia: Dacă tot ţinem la executarea deciziilor CEDO, de ce ne facem a nu înţelege că la CEDO a fost condamnat statul Republica Moldova, care trebuie să achite cele circa 2 mil. lei acţionarilor minoritari, dar nu actualul acţionar majoritar?

A patra: De ce nu ne punem întrebarea de ce procesul la CEDO a durat 14 ani şi de ce statul şi petiţionarii nu au folosit la timp drepturile ce le aveau, dar au aşteptat ca acţionar majoritar să devină altcineva şi să-i pună în cârcă problema?

A cincea: Nu vi se pare straniu faptul că agentul guvernamental s-a adresat la CSJ cu o cerere de revizuire după pronunţarea deciziei definitive a CEDO?

A şasea: Nu vi se pare straniu faptul că acţionarii minoritari, având de facto 1,6% din SA Gemeni (după cum declară acţionarii majoritari), urmăresc scopul de a acapara circa 72% din această afacere?

A şaptea: Nu vă dă de bănuit faptul că acţionarii minoritari au declanşat, în ultima perioadă, prin intermediul avocatului lor, o adevărată campanie de manipulare a opiniei publice în raport cu acest caz?

A opta: Se conştientizează faptul că, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere de facto lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni SA şi deposedarea celorlalţi 480 de acţionari de acţiunile lor?

A noua: De ce nimeni nu se interesează cum patru acţionari, folosind instituţii ale statului, cu ani în urmă au reuşit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte a suprafeţelor centrului comercial şi, în genere, cine stă în spatele acestor acţionari şi de ce anterior numele lor figurau în notele informative ale Interpol?

A zecea: Dacă tot se fac presiuni asupra justiţiei, sunt gata cei ce fac acest lucru să-şi asume achitarea măcar a unei părţi din prejudiciul pe care CEDO ar putea să-l stabilească ulterior în favoarea actualilor acţionari majoritari? Or, aceştia au declarat deja că, dacă vor fi deposedaţi de afacere, se vor adresa la CEDO, iar valoarea prejudiciului estimat se ridică, nici mai mult, nici mai puţin, la 100 mil. euro.

Întrebări pot fi mai multe, dar încercaţi să găsiţi răspunsuri măcar la acestea şi atunci, cu siguranţă, cazul „Gemeni” SA îl veţi privi cu alţi ochi.

Realitatea Live

12 Nov. 2026, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
12 Nov. 2026, 16:45 // Slider //  Daniela Baranovschi

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!