Parlamentul a aprobat joi, în prima lectură, proiectul de lege privind crearea camerelor agricole. Reprezentanții fermierilor critică inițiativa și cer consultări urgente.

Camerele ar urma să fie constituite în două nivele: 10 regionale și Camera Agricolă Națională. Activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale.

Asociația Forța Fermierilor susține că proiectul este criticat de jumătate de an de către mai multe organizații și experți. În opinia reprezentanților agricultorilor, documentul a fost votat în prima lectură contrar avizului direcției juridice a Parlamentului.

„Insistența cu care se dorește aprobarea prezentului proiect ne convinge că se dorește cu orice preț subjugarea prin lege a mediului asociativ din sectorul agrar. Asociațiile de fermieri și mai ales cele de profil și-au demonstrat eficiența și rolul lor în dezvoltare agriculturii în beneficiul fermierilor mici și mijlocii, iar acum Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare intenționează să subordoneze toate organizațiile de agricultori prin intermediul acestor camerelor agricole.

Citind proiectul de lege, se observă evident interferența politică în mediul asociativ agricol, prin impunerea acestei asocieri forțate. Ni se bagă pe gât o formulă de un fel de colectivizare, ceea ce contravine valorilor europene și discreditează vectorul european, promovat de actuala guvernare. Nu ajută nici deghizarea camerelor agricole în persoanele juridice de drept public. Fără delegarea funcțiilor publice aceasta normă este doar o încercare nereușită de a camufla dorința ministrului de a obliga toți agricultorii din țară să devină membrii camerelor agricole.

Forța Fermierilor cunoaște care va fi următorul pas al Ministerului Agriculturii, care ar prevedea ca fermierii, care au refuzat sa fie membrii camerelor agricole, vor fi lipsiți de dreptul de a beneficia de subvenții. Acest proiect de lege este anticonstituțional și antidemocratic, menit să preia controlul politic asupra unei din celei mai influente pături sociale – fermierii. Organizația noastră se va opune aprobării acestuia cu toate mijloace posibile legale”, notează reprezentanții agricultorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform proiectului aprobat de Parlament, care urmează să fie votat și în a doua lectură, camerele agricole vor fi arondate conform zonelor geografice. Instituțiile urmează să reprezinte și să promoveze interesele și drepturile membrilor săi în organizații naționale sau internaționale, să îi ajute să își îmbunătățească abilitățile și să asigure accesul fermierilor la resurse necesare, inclusiv informaționale și financiare.

Camerele agricole ar trebui să desfășoare activități de popularizare și promovare a tehnologiilor noi, vor oferi servicii de formare și informare, vor promova bunele practici și vor oferi consultanță pentru accesarea fondurilor și programelor de finanțare și susținere a fermierilor.

Un fermier va putea fi membru doar al unei camere agricole regionale. Acesta va trebui să fie persoană juridică, să practice activitate de întreprinzător în domeniul agricol și să dețină cu drept de proprietate sau coproprietate, posesie și folosință sau posesiune cel puțin două hectare de teren agricol arabil, sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, sau cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren protejat, sau un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară pentru exploatațiile nonprofesionale.

Fermierii au criticat și anterior inițiativa Ministerului Agriculturii de a crea camerele agricole. Reprezentanții ramurii acuzau autoritatea că ar intenționa să recurgă la „colectivizare silită”, iar Vladimir Bolea preciza că ideea a fost inspirată din Austria și că toți agricultorii vor beneficia de activitatea acestor instituții.

„Este un model de revoluționare a agriculturii, pe dimensiunea de asociere. Nu îmi e frică să spun cuvântul revoluționar. (…) Am văzut cum arată agricultura unde există aceste camere agricole, unde există cooperative, unde există relații profesioniste între agricultori. Camerele agricole asta înseamnă”, comenta ministrul Agriculturii acuzațiile fermierilor.

#agricultori #camere agricole #consultări #fermieri #Moldova

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.