În cadrul ședinței de vineri, 26 aprilie, Consiliul Audiovizualului (CA) a amendat cu 60 000 de lei și, respectiv, 40 000 de lei serviciile media „TV-Găgăuzia” și „ATV” pentru admiterea dezinformării, a discursului care incită la ură și nu au asigurat securitate informațională.

„Postul public regional „TV-Găgăuzia” a reflectat, pe 2 februarie 2024, subiecte referitoare la de împlinirea a zece ani de la desfășurarea în anul 2014 a unui referendum privind orientarea politicii externe a regiunii, declarat ilegal de instanța de judecată, buletine de știri, programele audiovizuale și transmisiuni în direct despre evenimentele dedicate referendumului. În urma analizei conținuturilor, s-a atestat că serviciul media public regional de televiziune „TV-Găgăuzia” și postul privat „ATV” au pus la dispoziție o platformă prin care persoane publice, formatori de opinie și activiști civici au exprimat opinii și au transmis mesaje cu elemente de discriminare, incitare la ură, cultivarea extremismului, dezbinarea societății și dezinformare”, comunică CA.

Potrivit reprezentanților Consiliului Audiovizualului, emisia din 2-8 februarie 2024 a postului „TV-Găgăuzia” a fost dedicată referendumului din luna februarie 2014 și Zilei Unității Populare (День народного единства), o sărbătoare cu aceeași denumire existând în Federația Rusă, și utilizează același slogan.

„Astfel, transferul de imagine și de simboluri este evident, și la el se apelează în mod conștient și intenționat pentru ca să fortifice în mintea oamenilor ideea de diferență/divergență în raport cu Republica Moldova, și de apropiere de spațiul lumii ruse. Subiectul este de interes public, și vizează în mod direct securitatea națională a Republicii Moldova, având în vedere faptul că în discuție este adusă integritatea teritorială a statului și suveranitatea poporului. Au fost puse în discuție subiecte precum lipsa democrației în Republica Moldova, nefuncționarea legislației naționale, închiderea de guvernarea actuală a serviciilor media audiovizuale de televiziune, lipsa dialogului dintre populația autonomiei și puterile centrale, dependența guvernării actuale de România, intențiile României de a anexa Moldova, intențiile guvernării actuale de a distruge Moldova.

A fost difuzată rubrica „Глас Народа” – un vox populi dedicat referendumului din 2014, în care nu se aud întrebările adresate oamenilor (normele de conduită profesională recomandă păstrarea și difuzarea întrebărilor). Se poate observa că respondenții au confirmat cele spuse de jurnalistă, ceea ce indică faptul că întrebările acordate au inclus și răspunsul sugerat. În plus, respondenții au avut aceeași părere despre cele puse în discuție, ceea ce nu contribuie la liberă formare a opiniilor”, mai menționează sursa citată.

Din analiza de conținut pot fi extrase mai multe narațiuni pe care le susțin mesaje susceptibile de a constitui dezinformare:

1. Găgăuzia are dreptul la autodeterminare externă

Au fost amplificată prin repetiție și generalizare unele fapte adevărate (adoptarea legii privind egalitatea de șanse), înșelătoare (problema limbii române versus limba moldovenească), sau chiar false (autoritățile centrale i-au luat autonomiei toate prerogativele și vor să o distrugă) „Гагаузия 10 лет назад продемонстрировала всему миру, что такое демократия. Демократия не на словах, друзья. Демократия в действительности!” „Deputații Adunării Populare nu au avut drept scop să ieșim din statul moldovenesc, dar să salvăm autonomia.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

2. Distrugerea Găgăuziei

Este o narațiune principală, invocată în timpul discursurilor, pe care s-au bazat cei mai mulți vorbitori. Repetarea ciclică a acesteia, încă din 2014 (rezultă din înregistrările de arhivă), contribuie la răspândirea fricii, a sentimentelor de nesiguranță și neîncredere în instituțiile statului, de această dată în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului din 2024 privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Persoanele publice și activiștii din autonomie repetă faptul că autoritățile centrale îi discriminează pe găgăuzi, fără să prezinte argumente concrete cu referire la aceste afirmații.

Mesajul despre „distrugerea” Găgăuziei de autoritățile centrale este transmis în toate conținuturile audiovizuale monitorizate, fără a face referire la fapte concrete și cu argumente „Власть Республики Молдова, как и тогда, старается уничтожить Гагаузию, потому что гагаузский народ и вся гагаузская автономия, как кость в горле, находится у власти Республики Молдовы.”

Chiar dacă în anumite momente vorbitorii subliniază faptul că regiunea autonomă este parte a Republicii Moldova și că aceasta nu se vede altundeva decât în statul nostru, ideea de separatism transpare mult mai accentuat în discursurile persoanelor publice și ale activiștilor civici, prezentând neîncetat poporul Găgăuziei ca pe un organism aparte care locuiește pe un teritoriu care li se cuvine de drept și care face o favoare populației majoritare conviețuind cu aceasta și dându-i lecții de democrație și demnitate. De asemenea, vorbitorii utilizează în mai multe rânduri sintagma „Republica Găgăuză” pentru a califica autonomia.

Moderatoarele programelor și a forumului au neglijat obligația de a interveni pentru echilibrarea declarațiilor făcute de invitați, neavând la bază informații verificate ori surse sigure. Acest fapt poate induce în eroare publicul, îi poate manipula percepția și poate crea premise pentru formarea unei viziuni distorsionate asupra realității, ceea ce denotă lipsa bunei-credințe din partea furnizorului de servicii media.

3. CSI – cea mai mare piață de desfacere pentru Republica Moldova

Datele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova arată că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-noiembrie 2023 au avut o pondere de 65,2% din totalul exporturilor, cele mai mari volume având ca destinație – România.

4. Pierderea limbii și a identității moldovenilor

Curtea Constituțională a stabilit încă în 2013 că limba română, sintagma care figurează în textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, prevalează în raport cu denumirea din articolul 13 din Constituție.

5. Pierderea statalității și a valorilor tradiționale

O altă narațiune intens promovată în autonomia găgăuză este cea legată de pierderea statalității Republicii Moldova. Această narațiune are două ținte de bază, una din ele datând încă din anii 90, când Republica Moldova a devenit stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice, și anume – România și pericolul reunificării. Cu timpul, acestei ținte i s-au adăugat elemente legate de Uniunea Europeană și Occident ca forțe care influențează în mod decisiv procesele din Republica Moldova „dar cei care stau acolo sus ei se gândesc cum să distrugă Moldova… Ei nu vor să lichideze doar autonomia, dar și statul nostru – Moldova.” Narațiunea conține și elemente false, cum ar fi în afirmația: „Министр обороны Маринуца в Бухаресте заключил договор с ведомоством военным Румынии о взаимном сотрудничестве и помощи. Фактически Генеральный штаб Румынии, Румынская армия возглавила Генеральный штаб Молдовы.”

Al doilea element al narațiunii ține de valorile tradiționale pe care Moldova le-ar fi pierdut odată cu apropierea de UE și Occident. Vorbitorii propagă, în context, mesaje de intoleranță, discriminare și chiar ură în raport cu ceea ce ei consideră contrar valorilor tradiționale „вы помните, в 2012 году, это закон равенства шансов, 25 мая, когда был, альянс принял этот закон, чтобы сексуальные меньшинства ходили по Республике Молдов… молдавский народ потерял практически всё.”

Nu în ultimul rând, familia ca parte a valorilor tradiționale este evocată în mai multe rânduri atât de persoanele publice și activiștii civici prezenți în cadrul programelor audiovizuale supuse controlului, cât și de moderatoare, care insistă pe faptul că persoanele care se află astăzi în fruntea statului (fără a da nume), nu au cum să înțeleagă ce înseamnă valori familiale, în condițiile în care nu au familie

6. Scindarea ortodoxiei

Narațiunea vine în continuarea precedentei, vorbitorii semănând confuzie inclusiv în raport cu altă ramură a creștinismului, și anume catolicismul („Мы сегодня видим, что католическая церковь пытается войти со своим влиянием”).

7. Uniunea Europeană = NATO = război

În cadrul transmisiunii în direct a marșului activistul civic, Mihail Savastin, a invocat: „Нет Евросоюзу, нет НАТО. Евросоюз — это значит НАТО, учите.” Narațiunea poate debusola ușor beneficiarul de informație, este falsă și este distribuită cu intenție.

„TV-Găgăuzia” a admis discursuri de ură, la fel, vorbitorii au îndemnat participanții la acțiunile de separatism și dezbinare, sub pretextul apărării intereselor Găgăuziei și a RM „что гагаузы – это тот народ, который на самом деле зря его недооценивают… Просто вот приходит момент, когда мы всё отберем” „В какой-то момент я думаю, что гагаузский народ всё вернёт назад.”

Serviciul de televiziune „ATV” a difuzat forumul organizat pentru aniversarea a 10 ani de la referendumul din 2014 în UTA Găgăuzia.

S-a atestat că postul a difuzat narațiuni pe care le susțin mesaje susceptibile de a constitui dezinformare: Găgăuzia are dreptul la autodeterminare externă, distrugerea Găgăuziei, CSI – cea mai mare piață de desfacere pentru Republica Moldova, pierderea limbii și a identității moldovenilor, pierderea statalității și a valorilor tradiționale, scindarea ortodoxiei.

„NTS” a reflectat subiectul referendumului doar în știri, cu respectarea prevederilor art. 13 și 17 din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA).

Inițiatoarea controlului, vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a spus că: Raportul argumentează, prin metodologia care evaluează cazurile de dezinformare, că materialele difuzate în acea săptămână au corespuns definiției de dezinformare din CSMA.

Au fost demonstrate trei elemente:

Caracterul fals sau înșelător al informației. Dezinformarea prin asta și este periculoasă, că anumite mesaje conțin un amalgam de elemente care pot fi adevărate, dar ambalate de așa manieră încât să inducă în eroare publicul, și exact asta se face prin narațiunile care sunt prezente în raportul nostru,
Aceste informații au fost distribuite cu intenție, având în vedere că s-a știut că este un eveniment și ce se va întâmpla acolo, cu atât mai mare era responsabilitatea furnizorului să protejeze publicul de astfel de mesaje. Voi fi în dezacord că nu puteați face nimic, erați obligați să explicați anumite lucruri, să contextualizați, să faceți un lucru jurnalistic, etic și corect de explicare a mesajelor care au fost transmise. Nu GRT este responsabil de ce au spus anumiți actori politici sau activiști civici, dar având în vedere faptul că vorbim despre anumite personalități publice, ale căror afirmații și declarații au fost dezmințite în nenumărate rânduri, cu atât era mai mare responsabilitatea furnizorului să explice oamenilor și să se dea toată informația de context,
Al treilea element al dezinformării este că aduc atingere securității naționale, ori toate narațiunile prezente în acest raport aduc atingere securității naționale prin faptul cum au fost prezentate. Unul din elementele care fundamentează în mod clar că e vorba de dezinformare, este caracterul repetitiv al acestor mesaje. Ele sunt de cel puțin 20 de ani repetate și amplificate la fiecare criză în care se află Republica Moldova.

„Noi am vrut să vedem contribuția furnizorului public la coeziune, unire, înțelegerea comună a lucrurilor. Vreau să cred că Moldova este casa noastră comună. Ați obținut autonomie, în primul rând pentru că ați vrut să conservați limba și cultura găgăuză. Ar fi poate timpul să abandonăm discursul cu elemente de separare”, a menționat în încheiere, vicepreședinta CA, Aneta Gonța.

#amenzi #ATV #Consiliul Audiovizualului #TV Găgăuzia

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.