Miza alegerilor din toamna anului 2024 este mare, de aceea este importantă găsirea unui numitor comun între forțele politice care vor bine Republicii Moldova, or acum este prea multă dezbinare. Asta sugerează Vladislav Kulminski, fost vicepremier pentru reintegrare, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice. Tot el este de părere că fugarul Ilan Șor, de fapt, nu stăpânește Găgăuzia.

„Există prea multă dezbinare, prea multe partiduțe. Avem nevoie de un numitor comun. „Pactul pentru Europa” este un lucru bun, dar pașii trebuie să fie mult mai rapizi și decisivi, și orgoliul să fie mai mic. Din partea tuturor. Aceasta e boala permanentă a politicienilor moldoveni”, a explicat Vladislav Kulminski.

Potrivit acestuia, din partea forțelor proeuropene este o singură persoană care are posibilitate să câștige alegerile și asta ar fi nimeni alta decât actuala președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu. „Sunt anumite cerințe care sunt logice și acest numitor comun trebuie să fie construit pe baza rațiunii, înțelegerii și calculelor noastre, ca să se obțină un rezultat bun pentru Republica Moldova”.

Mai multe decât atât, Vladislav Kulminski consideră că fugarul Ilan Șor nu stăpânește Găgăuzia. „Nu cred. Oamenii de rând și o mare parte a elitei politice din Găgăuzia nu vor ca autonomia să fie folosită ca o unealtă împotriva Chișinăului. Noi vorbim de 10-15 persoane și nu sunt sigur că poporul de acolo este de acord. Chișinăul trebuie să lucreze foarte mult cu cei care nu vor destabilizare. Factorii obiectivi pentru ciocniri între Chișinău și Comrat nu sunt, dar dacă o a treia persoană vrea să ne certăm, am putea deveni dușmani…”.

Declarațiile de mai sus au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV, ediția din 26 aprilie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia #Maia Sandu #UE #Vladislav Kulminski

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.