La 1 mai s-au împlinit 20 de ani de la aderarea la UE a 10 state, din care opt sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia.

Celelalte două sunt Cipru şi Malta, potrivit Rador Radio România. Exemplul lor a fost urmat de Bulgaria şi România, în anul 2007, şi de Croaţia în 2013, scrie G4Media.

În cele opt state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniune în anul 2004, veniturile pe cap de locuitor au crescut rapid, se arată în cel mai recent studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Studiul este dedicat dezvoltării economice în statele care au aderat la UE în urmă cu două decenii.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor (potrivit cursurilor de schimb ale pieţei) a crescut foarte mult în cele opt state. În anul 1995, acesta reprezenta abia 14 procente din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania, în anul 2003 a reprezentat 26%, iar în anul 2023 a ajuns la 50%. Aceasta înseamnă că producţia economică din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia s-a apropiat cu 24 de puncte procentuale de cea a Germaniei, de când cele opt state sunt în Uniunea Europeană, menţionează BERD.

O mare parte din această creştere economică, mai exact 14 puncte procentuale, poate fi examintă ca „bonus primit datorită aderării la UE”. Acesta decurge din creşterea rapidă a exportului în aceste state comparativ cu PIB-u lor, având în vedere integrarea lor mai profudă în lanţurile europene şi mondiale de livrări, se arată în analiză. „Bonusul privind aderarea la UE” a intensificat convergenţa veniturilor.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor în cele opt state enumerate din UE, care se ridică la 14% din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania în anul 1995, coincide cu raportul mediu observat în zilele noastre în state vecine UE, între care este Moldova, Turcia şi Ucraina, menţionează experţii de la BERD.

În anul 2023, nivelurile PIB pe cap de locuitor variază semnificativ în rândul statelor care au aderat la UE după data de 1 mai 2004, în acest sens este vorba de Croaţia, România şi Bulgaria. Corelat cu PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor, cel al Bulgariei a fost de 28% în anul 2023, în timp ce cel al Estoniei şi Slovaciei – între 58 şi 59 de procente. Oamenii din Bulgaria şi România şi-au triplat veniturile pe cap de locuitor, comparativ cu veniturile din Germania.

În cele 11 state din UE în regiunea Europei Centrale şi de Est, raportul mediu al exporurilor faţă de PIB a crescut de la 39 de procente în anul 1995 la 44 de procente în anul 2003, şi la 69 de procente în anul 2023. Cea mai mare creştere relativă în perioada 2004-2023 a înregistrat Polonia. În aceste state, raportul dintre exporturi şi PIB creşte de la 34% la 57%. În anul 2023, raportul dintre export şi PIB a variat în rândul celor 11 state state din Europa Centrală şi de Est – de la 40 de procente în România la 92 de procente în Slovacia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #economie #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.