Sub o presiune politică din ce în ce mai mare, preşedintele american Joe Biden a rupt, joi, tăcerea cu privire la tulburările din campusurile universitare din cauza războiului din Gaza, spunând că americanii au dreptul să demonstreze, dar nu să dezlănţuie violenţe, relatează Reuters.

„Există dreptul de a protesta, dar nu şi dreptul de a provoca haos”, a declarat Biden în declaraţii făcute la Casa Albă.

Pe măsură ce imaginile tulburărilor din campusuri, care au cuprins ţara în ultimele zile, au fost difuzate intens de televiziunile de ştiri, Biden s-a confruntat cu critici privind modul în care a gestionat situaţia. Până acum, el a lăsat în mare parte la latitudinea purtătorilor săi de cuvânt să comenteze.

Preşedintele democrat, care caută să fie reales în noiembrie, a mers pe o linie prudentă de denunţare a antisemitismului, susţinând în acelaşi timp dreptul tinerilor americani de a protesta şi încercând să limiteze daunele politice pe termen mai lung. Biden a declarat că ambele părţi au dreptate, că disidenţa paşnică este esenţială pentru o democraţie, dar că violenţa nu va fi tolerată.

„Distrugerea proprietăţii nu este un protest paşnic. Este împotriva legii. Vandalismul, încălcarea proprietăţii, spargerea ferestrelor, închiderea campusurilor, forţarea anulării cursurilor şi a absolvirilor – niciuna dintre acestea nu este un protest paşnic”, a declarat el.

Preşedintele a subliniat că Statele Unite nu sunt o ţară autoritară care îşi reduce la tăcere criticii, dar a subliniat că „ordinea trebuie să prevaleze”.

„Dibergenţele sunt esenţiale pentru democraţie, dar disensiunile nu trebuie să ducă niciodată la dezordine sau la negarea drepturilor altora, astfel încât studenţii să nu poată termina semestrul şi educaţia universitară”, a spus el.

Întrebat dacă guvernatorii statelor ar trebui să cheme trupele Gărzii Naţionale pentru a restabili ordinea în caz că va fi necesar, Biden a răspuns „nu”.

Pe de altă parte, ca răspuns la întrebarea unui alt reporter, Biden a spus că protestele din campusuri nu îl fac să îşi schimbe politica faţă de Orientul Mijlociu

Studenţii protestatari cer o încetare imediată a focului în Gaza şi cer ca şcolile în care învaţă să se delimiteze de companiile care sprijină guvernul Israelului.

#Biden #Gaza #razboi

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.